Leul moldovenesc, printre cele mai subevaluate monede din lume - Index Big Mac

Potrivit Indexului Big Mac, lansat de publicația The Economist, leul moldovenesc este subevaluat cu 37,2% față de dolarul american, reflectând astfel o diferență semnificativă între puterea de cumpărare din Republica Moldova și cea din Statele Unite. În luna iulie, un Big Mac a costat 63 de lei în Moldova, în timp ce în Statele Unite același produs a fost vândut la prețul de 5,69 USD. Aceasta indică un curs de schimb implicit de 11,07, în comparație cu cursul real de 17,63, sugerând o subevaluare considerabilă a leului moldovenesc.

Comparativ, în România, un Big Mac a costat 16,25 RON, ceea ce arată că leul românesc este subevaluat cu 37,9% față de dolarul american. În schimb, francul elvețian este supraevaluat cu 41,8%, fiind moneda cea mai puternică din raport.

Indicele Big Mac evidențiază și alte discrepanțe globale: în Elveția, unde un Big Mac costă 7,10 franci, moneda este supraevaluată cu 41,8%. Uruguay, Norvegia, Argentina, Zona Euro și Marea Britanie se numără printre țările cu monede supraevaluate, în timp ce India, Egipt, Indonezia și Taiwan au monedele cele mai subevaluate, cu procente care depășesc 50%.

Acest indice, bazat pe teoria parității puterii de cumpărare, oferă o perspectivă asupra diferențelor economice dintre țări, reflectând cum variațiile de preț ale unui produs simplu, precum Big Mac, pot indica dacă o monedă este sub sau supraevaluată în raport cu dolarul american.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#big mac #indice #leu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.