Leul tare i-a salvat pe importatori

Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere semnificativă față de dolarul american și euro în primele șapte luni ale anului 2023. Această tendință a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv fluctuațiile monedelor euro și dolarul pe piețele internaționale, un volum mai mare al ofertei de valută în comparație cu cererea pe piața internă și intervențiile Băncii Naționale în piața valutară internă prin achiziții de valută.

În detaliu, leul moldovenesc s-a apreciat cu 6,6% față de dolarul american, trecând de la un curs de 19,16 lei pentru un dolar la începutul anului la 17,89 lei pentru un dolar la sfârșitul lunii iulie. În ceea ce privește euro, leul s-a apreciat cu 3,5%, de la 20,37 lei pentru un euro la 19,66 lei pentru un euro. Or, un leu mai tare a salavat imporatorii și a dezavantajat exportatorii care au încasat mai puțină valută dinlivrărilie de mărfuri și produse.

Un alt aspect este creșterea semnificativă a ofertei nete de valută din partea persoanelor fizice în primele șapte luni ale anului 2023, cu o valoare de 1 miliard de dolari SUA și 623,5 milioane de dolari SUA, depășind cererea netă de valută din partea agenților economici, care a fost de 1 miliard de dolari SUA și 513,2 milioane de dolari SUA (-1,1%).

În luna iulie 2023, oferta netă de valută a crescut cu 9%, în timp ce cererea netă a scăzut cu 8%. Ca urmare a acestor evoluții, Banca Națională a Moldovei a efectuat achiziții de valută străină în valoare de 46,5 milioane de dolari SUA în luna iulie.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale la sfârșitul lunii iulie 2023 au atins un nivel record istoric de 5 miliarde 027,3 milioane de dolari SUA, ceea ce reprezintă un plus de 12,4% față de sfârșitul anului 2022 și o creștere de 35% față de sfârșitul lunii iulie 2022.

În plus, primele efecte ale relaxării politicii monetare au fost observate în economie. Reducerea ratelor dobânzilor a stimulat cererea de credite, iar volumul creditelor noi acordate cetățenilor și întreprinderilor a crescut cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, ratele dobânzilor relativ ridicate au atras depozite noi, cu o creștere de 23,1%.

Masa monetară M3 a înregistrat o creștere semnificativă la sfârșitul lunii iulie, ajungând la aproximativ 139 miliarde de lei, în creștere cu 21,1% față de aceeași perioadă a anului 2022 și cu 10,3% față de începutul anului curent. Aceste cifre reflectă schimbările semnificative din economia moldovenească și eforturile de stabilizare financiară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #apreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.