Leul tare i-a salvat pe importatori

Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere semnificativă față de dolarul american și euro în primele șapte luni ale anului 2023. Această tendință a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv fluctuațiile monedelor euro și dolarul pe piețele internaționale, un volum mai mare al ofertei de valută în comparație cu cererea pe piața internă și intervențiile Băncii Naționale în piața valutară internă prin achiziții de valută.

În detaliu, leul moldovenesc s-a apreciat cu 6,6% față de dolarul american, trecând de la un curs de 19,16 lei pentru un dolar la începutul anului la 17,89 lei pentru un dolar la sfârșitul lunii iulie. În ceea ce privește euro, leul s-a apreciat cu 3,5%, de la 20,37 lei pentru un euro la 19,66 lei pentru un euro. Or, un leu mai tare a salavat imporatorii și a dezavantajat exportatorii care au încasat mai puțină valută dinlivrărilie de mărfuri și produse.

Un alt aspect este creșterea semnificativă a ofertei nete de valută din partea persoanelor fizice în primele șapte luni ale anului 2023, cu o valoare de 1 miliard de dolari SUA și 623,5 milioane de dolari SUA, depășind cererea netă de valută din partea agenților economici, care a fost de 1 miliard de dolari SUA și 513,2 milioane de dolari SUA (-1,1%).

În luna iulie 2023, oferta netă de valută a crescut cu 9%, în timp ce cererea netă a scăzut cu 8%. Ca urmare a acestor evoluții, Banca Națională a Moldovei a efectuat achiziții de valută străină în valoare de 46,5 milioane de dolari SUA în luna iulie.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale la sfârșitul lunii iulie 2023 au atins un nivel record istoric de 5 miliarde 027,3 milioane de dolari SUA, ceea ce reprezintă un plus de 12,4% față de sfârșitul anului 2022 și o creștere de 35% față de sfârșitul lunii iulie 2022.

În plus, primele efecte ale relaxării politicii monetare au fost observate în economie. Reducerea ratelor dobânzilor a stimulat cererea de credite, iar volumul creditelor noi acordate cetățenilor și întreprinderilor a crescut cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, ratele dobânzilor relativ ridicate au atras depozite noi, cu o creștere de 23,1%.

Masa monetară M3 a înregistrat o creștere semnificativă la sfârșitul lunii iulie, ajungând la aproximativ 139 miliarde de lei, în creștere cu 21,1% față de aceeași perioadă a anului 2022 și cu 10,3% față de începutul anului curent. Aceste cifre reflectă schimbările semnificative din economia moldovenească și eforturile de stabilizare financiară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #apreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.