Vladimir Bolea, atac dur în adresa regelui cerealelor: Este devastator ca un agent economic să dețină monopolul

14 Sept. 2023, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2023, 11:01 // Actual //  bani.md

Producția și procesarea semințelor de floarea soarelui, o ramură crucială a economiei naționale, se confruntă cu o problemă majoră în Republica Moldova, de-a lungul anilor: un monopol care deține 100% din piață. Această situație a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor și agricultorilor, deoarece poate avea consecințe devastatoare asupra dezvoltării acestei industrii și a economiei în ansamblu.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a recunoscut problema și a subliniat necesitatea de a lua măsuri pentru a evita consecințele negative ale monopolului în industria de procesare a semințelor de floarea soarelui. Deși producția și exportul de ulei din floarea soarelui sunt vitale pentru economie, controlul absolut al unui singur agent economic asupra procesării creează un obstacol în calea dezvoltării acestei ramuri și poate duce la prăbușirea prețurilor pentru producătorii de semințe de floarea soarelui.

Ministrul Agriculturii a declarat că au fost inițiate discuții cu agricultorii pentru a identifica soluții și măsuri concrete care să asigure o concurență sănătoasă în această industrie vitală. Scopul este de a evita situații în care un singur jucător controlează complet procesarea semințelor de floarea soarelui și de a susține dezvoltarea unei industrii mai competitive și prospere.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova cu afaceri și în România unde deține fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

Trans-Oil este deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.