Informații rupte de realitate la Ministerul Energiei din România după întrevederea lui Burduja cu Parlicov

Ministerul Energiei a transmis, miercuri, un comunicat potrivit căruia ministrul Sebastian Burduja a avut o întâlnire cu omologul său din Republica Moldova, Victor Parlicov. Însă, comunicatul conține informații stranii și fără sens. În primul rând pomenește o posibilă afirmație a ministrului moldovean, care ar fi vorbit despre niște posibile atacuri ale Federației Ruse, însă nu este clar ce anume și cum să atace. Apoi, în comunicat se mai arată că ministrul ar fi primit informări despre situația din Republica Moldova de la Vasile Iuga, un apropiat al lui Marinel Burduja, tatăl ministrului, însă acesta nu confirmă discuțiile cu ministrul. În plus nu este clar în ce calitate ar fi făcut Iuga acele informări către ministru, scrie hotnews.ro.

„Ministrul Parlicov a menționat faptul că există intenții ca Federația Rusă să atace sau să îngreuneze implicarea statului în gestionarea activităților, făcându-se referire la încălcarea dreptului de investitor”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.

HotNews.ro a cerut lămuriri Ministerului Energiei, să explice despre ce atacuri este vorba și asupra cărui stat. Ministerul Energiei nu a oferit aceste explicații.

Un alt aspect straniu din comunicat este cel legat de informările primite de ministru despre situația din Republica Moldova. „Ministrul român al Energiei i-a adus la cunoștință omologului său de faptul că a fost informat de situația actuală din Republica Moldova (inclusiv cu privire la procesul ce vizează unbundling-ul) atât de către domnul Ion Sterian, directorul general Transgaz, cât și de către domnul Vasile Iuga”, scrie în comunicat. Practic, ministerul a omis să precizeze în ce calitate a transmis Vasile Iuga acele informări. La insistențele presei, Ministerul Energiei a afirmat că Vasile Iuga a fost selectat auditor la compania Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz din Republica Moldova.

Vasile Iuga nu are calitatea de a transmite informări oficiale către ministru

Trebuie precizat că Vasile Iuga este fondator al firmei de consultanță Valorem, fost şef al PwC România și actual membru, alături de Marinel Burduja, în Consiliul de Administrație al ALRO, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski.

HotNews.ro l-a contactat pe Vasile Iuga pentru a-l întreba în ce calitate a transmis informări către ministru, iar acesta a afirmat că nu comentează și nu confirmă nicio calitate și nici informațiile din comunicatul ministerului. Potrivit surselor HotNews.ro, nu poate fi confirmată o discuție de acest fel între Sebastian Burduja și Vasile Iuga deoarece un auditor nu poate și nu trebuie să transmită informări către ministru. Practic, calitatea de auditor al Moldovatransgaz nu îi permite să facă informări pe cale oficială către Sebastian Burduja.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#burduja #ministrul energiei #parlicov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli