Liber la pescuit din 15 iunie. Interdicția rămâne în vigoare pentru unele iazuri și specii de pești

Începând cu data de 15 iunie, pescuitul este permis pentru majoritatea speciilor de pești. Excepție fac speciile introduse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. De asemenea, nu se poate pescui pe anumite porțiuni de râuri sau de lacuri. Și, conform legislației în vigoare, pescuitul este interzis pe parcursul nopții.

Mihai Șcerbiuc, manager principal în domeniul cinegetic la Societatea Vânătorilor și Pescarilor, a declarat pentru IPN că, pentru a putea prinde pește, nu este obligatoriu ca o persoană să se înregistreze la Societatea Vânătorilor și Pescarilor. Cei care vor să pescuiască în râurile Nistru și Prut, vor trebui să cumpere autorizație de la Agenția de Mediu. O zi de pescuit costă 30 de lei, iar pentru un an pescarii vor trebui să plătească 300 de lei.

„În Societatea Vânătorilor și Pescarilor, practic, nu au mai rămas pescari, pentru că statul ne-a luat iazurile. Ca să meargă undeva să pescuiască, omul nu trebuie să fie membru al Societății Vânătorilor și Pescarilor, nu trebuie să achite anumite cotizații, De exemplu, persoana care dorește să pescuiască într-un iaz privat, trebuie să îi achite proprietarului anumite taxe, dar există și cazuri când proprietarul iazului poate interzice pescuitul în acest bazin acvatic. În anii 90 ai secolului trecut, Societatea Vânătorilor și Pescarilor avea în gestiune 96 de bazine acvatice, iar în prezent – doar două, la Bălți și Edineț. Majoritatea iazurilor din țară sunt private”, a spus Mihai Șcerbiuc.

De asemenea, Mihai Șcerbiuc a mai adăugat că o persoană are voie să pescuiască până la 5 kg de pește pe zi, iar pescuitul cu una sau mai multe undițe se permite cu maxim cinci cârlige. Tot el a menționat că pentru locuitorii satelor situate de-a lungul râurilor Nistru și Prut, pescuitul nu este un hobby, dar o sursă de supraviețuire, iar multe din aceste persoane recurg la braconaj, pentru a se putea hrăni.

La rândul său, Galina Norocea, șefa Serviciului informații de mediu, educație și conștientizare ecologică din cadrul Agenției de Mediu a precizat că este interzis pescuitul, pe tot parcursul anului, la 100 de metri în amonte și în aval de podurile de peste fluviul Nistru și râul Prut. În același timp, nu se permite pescuitul la gura de vărsare în râul Prut a afluenților Larga, Vilia, Lopatna, Racovăț, Ciuhur, Camenca, Gârla Mare, Delia, Nârnova, Lăpușna, Sărata, Tigheci, la gura de vărsare în fluviul Nistru a afluenților Ciorna, Răut, Ichel, Bâc, Botna, pe o distanță de 500 de metri de ambele părți ale gurilor și pe cursul acestor afluenți, pe o distanță de 500 de metri de ramificație.

De asemenea, pescuitul pe tot parcursul anului nu se permite pescuitul în golful Goieni, în lacul Beleu, în fluviul Nistru sectoarele de la satul Naslavcea, pe o distanță de 1 km în aval, și de la barajul lacului de acumulare Dubăsari, pe o distanță de 300 m în aval, în lunca Ohrincea a râului Răut, în canalul de avacuare al Centralei Termoelectrice din Moldova, în lacul de acumulare Kuciurgan, la o distanță de 500 de metri spre nord și sud de la confluență și de 300 de metri în largul lacului.

Nu se permite pescuitul și în albia veche a râului Prut, de la barajul nodului hidrotehnic Costești-Stânca, până la confluență cu albia principală, în râul Prut, pe o distanță de 3 km în aval și de 500 m în amonte de barajul nodului hidrotehnic Costești-Stânca. Este interzis pescuitul și în fluviul Nistru și râul Prut, pe sectoarele de 100 m în amonte și în aval de la gurile canalelor de alimentare a bălților și lacurilor, în fluviul Dunărea, în limitele teritoriale ale Republicii Moldova.

#pesti #pescuit #iazuri #interzicere #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.