Liberi ca pasarea-n zbor. Operatorii aerieni naționali, excluși din lista neagră

În urma misiunii de evaluare desfășurată de Comisia Europeană în cadrul AAC în septembrie anul curent și a ședinței Comitetului de Siguranță Aeronautică al Comisiei Europene din 10 noiembrie 2021 s-a decis excluderea operatorilor aerieni naționali din Lista de siguranță a UE (așa zisa Lista Neagră).

În anul 2018, în urma mai multor sesizări din partea autorităților aeronautice a statelor membre UE cu privire la neconformitățile depistate la operatorii aerieni naționali, Comisia Europeană a decis să desfășoare o misiune de evaluare a capacităților de supraveghere ale AAC.

Misiunea de evaluare a fost realizată de Comisia Europeană în perioada 11-15 februarie 2019. Drept urmare, din cauza lipsei unui nivel corespunzător de supraveghere a siguranței aeronautice, transportatorii aerieni certificați în Republica Moldova (cu excepția Air Moldova, Fly One și Aerotranscargo) au fost incluși în lista de siguranță, fiind impuse restricții de operare în spațiul aerian al Uniunii Europene.

Problema listei de siguranță ținea mai mult de capacitatea insuficientă a AAC, la acea perioadă, de a exercita funcțiile sale de certificare și supraveghere continuă în conformitate cu cerințele internaționale.

În acest sens, acțiunile ulterioare întreprinse de AAC, începând cu februarie 2019, au fost axate spre înlăturarea neconformităților depistate de misiunea de evaluare a CE.

Urmare a planului de acțiuni prezentat în cadrul ședinței Comitetului de Siguranță Aeronautică a Comisiei Europene din 2 aprilie 2019, AAC și-a asumat înlăturarea tuturor neconformităților identificate de CE și consolidarea capacităților de supraveghere a agenților aeronautici.

#operatori #autoritate #lista neagra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.