Liberi ca pasarea-n zbor. Operatorii aerieni naționali, excluși din lista neagră

În urma misiunii de evaluare desfășurată de Comisia Europeană în cadrul AAC în septembrie anul curent și a ședinței Comitetului de Siguranță Aeronautică al Comisiei Europene din 10 noiembrie 2021 s-a decis excluderea operatorilor aerieni naționali din Lista de siguranță a UE (așa zisa Lista Neagră).

În anul 2018, în urma mai multor sesizări din partea autorităților aeronautice a statelor membre UE cu privire la neconformitățile depistate la operatorii aerieni naționali, Comisia Europeană a decis să desfășoare o misiune de evaluare a capacităților de supraveghere ale AAC.

Misiunea de evaluare a fost realizată de Comisia Europeană în perioada 11-15 februarie 2019. Drept urmare, din cauza lipsei unui nivel corespunzător de supraveghere a siguranței aeronautice, transportatorii aerieni certificați în Republica Moldova (cu excepția Air Moldova, Fly One și Aerotranscargo) au fost incluși în lista de siguranță, fiind impuse restricții de operare în spațiul aerian al Uniunii Europene.

Problema listei de siguranță ținea mai mult de capacitatea insuficientă a AAC, la acea perioadă, de a exercita funcțiile sale de certificare și supraveghere continuă în conformitate cu cerințele internaționale.

În acest sens, acțiunile ulterioare întreprinse de AAC, începând cu februarie 2019, au fost axate spre înlăturarea neconformităților depistate de misiunea de evaluare a CE.

Urmare a planului de acțiuni prezentat în cadrul ședinței Comitetului de Siguranță Aeronautică a Comisiei Europene din 2 aprilie 2019, AAC și-a asumat înlăturarea tuturor neconformităților identificate de CE și consolidarea capacităților de supraveghere a agenților aeronautici.

#operatori #autoritate #lista neagra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.