Libertate și cenzură!

Avem telefoane performante, acces la informație, internet, televizoare, mașini, rafturi pline de produse și posibilitate de a călători în toată lumea.

Cică suntem liberi. Dar, parcă nu știm încă să trăim în democrație.

Dincolo de aparențele în care trăim în prezent, suntem foarte cenzurați, limitați în libertatea de exprimare. Și nu de Stat, de societate, adică ne cenzurăm unii pe alții.

“Să ne cenzurăm şi-n noi înşine, nici cu noi înşine să nu-ndrăznim să fim noi?”, spunea Ileana Vulpescu, în Arta Conversației. ⠀

Sunt funcționar public cu statut special, am în jurul meu oameni din diferite domenii și inclusiv angajații Statului. În procesele din care facem parte tot mai des observ impactul negativ al refuzului de a spune lucrurilor pe nume, generat de frica “judecății de apoi”. ⠀

Cred că ați avut situații în care era necesar să interveniți cu o remarcă, un punct de vedere într-o ședință sau eveniment, sau ați vrut să faceți o postare pe rețele despre un subiect actual, o problemă socială sau altceva, dar ați zis: “NU, mai bine tac”. ⠀

Am trăit nu o singură dată astfel de momente. Ne este frică pentru că oamenii încă nu știu să se asculte și să-și respecte opinia. Sunt gata să te ia în furci pentru că ai îndrăznit să le contrazici punctul de vedere, să comunici cu voce despre o realitate, să fii direct și să fii tu, fără a te ascunde de propria ta personalitate. ⠀

Suntem plini de stereotipuri și prejudecăți, care ne încurcă în cunoașterea și acceptarea celor din jur. ⠀

Oare cenzura are ceva cu democrația și libertatea de a vorbi?!

Putem avea interdicție de a intra într-o țară, dar nicidecum interdicție în a gândi. ⠀

Se consideră îndrăzneală părerea expusă cu voce sau în scris. Voi când ați avut ultima dată curaj?!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric, depășind pragul de 3 110 dolari pe uncie, în timp ce argintul a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii 13 ani, potrivit datelor publicate de Trading Economics. Evoluția este alimentată de creșterea interesului investitorilor pentru activele de refugiu, în contextul unei tensiuni sporite în comerțul global.

Tensiunile s-au amplificat după ce presa internațională a relatat că Donald Trump urmează să anunțe miercuri un plan de majorare a tarifelor vamale pentru produse provenite dintr-un număr extins de țări, ceea ce a accentuat volatilitatea pe piețele financiare.

Pe bursa Comex, contractele futures pentru livrarea în aprilie au crescut luni cu 1%, ajungând la 3 118 dolari pe uncie. De la începutul anului, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 18%, marcând astfel cel mai mare avans trimestrial din 1986 încoace.

În paralel, prețul argintului a crescut cu 0,6%, atingând valoarea de 34,855 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Potrivit estimărilor Goldman Sachs, prețul aurului ar putea ajunge până la 3 300 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului, în cazul în care tensiunile geopolitice și comerciale vor continua să se adâncească.