Licitația anului de un miliard de dolari! Se vinde colecția de opere de artă a co-fondatorului Microsoft, Paul Allen

Săptămâna aceasta are loc ceea ce ar putea deveni ”cea mai mare licitație de artă din istorie”, scrie La Stampa, preluată de Rador.

Vânzarea colecției private a lui Paul Allen, regretatul co-fondator al Microsoft, este de așteptat să atingă un record de 1 miliard de dolari. Colecția include peste 150 de capodopere, inclusiv Les Poseuses, Ensemble (versiunea mică) de Georges Seurat și peisajul La Montagne Sainte-Victoire de Paul Cézanne, ambele fiind de așteptat să se vândă cu peste 100 de milioane de dolari, și celebrul ”Crâng de mesteceni” al lui Gustav Klimt, care a fost estimat de licitator la 90 de milioane de dolari.

”Visionary: The Paul G. Allen Collection” va fi vândută de Christie’s pe 9 și 10 noiembrie la Centrul Rockefeller din New York Printre minunatele lucrări ale colecției se numără și cele ale lui Botticelli – Madonna del Magnificat – Picasso, Monet, Gauguin, Cézanne și din nou David Hockney, Roy Lichtenstein, Francis Bacon, Lucian Freud și JMW Turner. Allen şi-a ales singur toate lucrările, care acoperă o perioadă de peste 500 de ani, și spre deosebire de mulți miliardari, nu s-a bazat niciodată pe vreun expert în artă pentru a le alege. ”Când priveşti un tablou, priveşti o altă țară, în imaginația altcuiva, așa cum a văzut-o”, spunea Allen în 2016, când au fost expuse unele dintre lucrările din colecţia sa.

Christie’s a declarat că vânzarea este ”pregătită să fie cea mai mare și mai remarcabilă licitație de artă din istorie”, capabilă să depășească pragul de 922 de milioane de dolari obţinut în luna mai din vânzarea colecției Macklowe, în urma divorțului magnatului imobiliar Harry Macklowe de soția sa, Linda.

Toate încasările vor fi donate unor organizații de caritate, aşa cum a stabilit Allen, care a murit în 2018, la vârsta de 65 de ani, din cauza complicațiilor limfomului non-Hodgkin. În 2010, când era a 37-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere estimată la 13,5 miliarde de dolari, Allen s-a angajat să lase cea mai mare parte din această avere organizațiilor de caritate. Fundația Paul G Allen Family investește în principal în comunitățile Pacific Northwest, cu accent pe artele regionale, populațiile defavorizate și mediul înconjurător.

Allen, care în 1975 a fondat compania Microsoft împreună cu prietenul din copilărie Bill Gates, a donat de-a lungul vieții peste 2,5 miliarde de dolari pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție, pentru a finanța cercetarea în domeniul bioștiințelor și a noilor tehnologii și proiecte de explorare a fundului oceanului.

Max Carter, vicepreședintele Christie’s pentru arta secolelor XX și XI, a declarat pentru The Guardian că, colecția de artă a lui Allen era ”ca priveliștea uluitoare a lui Cézanne asupra Mont Sainte-Victoire… ”. ”De la cele cinci simțuri ale lui Brueghel și fanteziile venețiene ale lui Turner și Manet – continuă Carter – până la capodoperele de la sfârșitul secolului al XIX-lea ale lui Van Gogh, Gauguin și Monet, Birch Woods a lui Klimt și Gran Interior W11 al lui Lucian (după Watteau) Freud, probabil cel mai mare operă de artă din ultimii 50 de ani, colecția se distinge prin viziune și calitate”.

#paul allen #microsft #tablouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.