Licitația anului de un miliard de dolari! Se vinde colecția de opere de artă a co-fondatorului Microsoft, Paul Allen

Săptămâna aceasta are loc ceea ce ar putea deveni ”cea mai mare licitație de artă din istorie”, scrie La Stampa, preluată de Rador.

Vânzarea colecției private a lui Paul Allen, regretatul co-fondator al Microsoft, este de așteptat să atingă un record de 1 miliard de dolari. Colecția include peste 150 de capodopere, inclusiv Les Poseuses, Ensemble (versiunea mică) de Georges Seurat și peisajul La Montagne Sainte-Victoire de Paul Cézanne, ambele fiind de așteptat să se vândă cu peste 100 de milioane de dolari, și celebrul ”Crâng de mesteceni” al lui Gustav Klimt, care a fost estimat de licitator la 90 de milioane de dolari.

”Visionary: The Paul G. Allen Collection” va fi vândută de Christie’s pe 9 și 10 noiembrie la Centrul Rockefeller din New York Printre minunatele lucrări ale colecției se numără și cele ale lui Botticelli – Madonna del Magnificat – Picasso, Monet, Gauguin, Cézanne și din nou David Hockney, Roy Lichtenstein, Francis Bacon, Lucian Freud și JMW Turner. Allen şi-a ales singur toate lucrările, care acoperă o perioadă de peste 500 de ani, și spre deosebire de mulți miliardari, nu s-a bazat niciodată pe vreun expert în artă pentru a le alege. ”Când priveşti un tablou, priveşti o altă țară, în imaginația altcuiva, așa cum a văzut-o”, spunea Allen în 2016, când au fost expuse unele dintre lucrările din colecţia sa.

Christie’s a declarat că vânzarea este ”pregătită să fie cea mai mare și mai remarcabilă licitație de artă din istorie”, capabilă să depășească pragul de 922 de milioane de dolari obţinut în luna mai din vânzarea colecției Macklowe, în urma divorțului magnatului imobiliar Harry Macklowe de soția sa, Linda.

Toate încasările vor fi donate unor organizații de caritate, aşa cum a stabilit Allen, care a murit în 2018, la vârsta de 65 de ani, din cauza complicațiilor limfomului non-Hodgkin. În 2010, când era a 37-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere estimată la 13,5 miliarde de dolari, Allen s-a angajat să lase cea mai mare parte din această avere organizațiilor de caritate. Fundația Paul G Allen Family investește în principal în comunitățile Pacific Northwest, cu accent pe artele regionale, populațiile defavorizate și mediul înconjurător.

Allen, care în 1975 a fondat compania Microsoft împreună cu prietenul din copilărie Bill Gates, a donat de-a lungul vieții peste 2,5 miliarde de dolari pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție, pentru a finanța cercetarea în domeniul bioștiințelor și a noilor tehnologii și proiecte de explorare a fundului oceanului.

Max Carter, vicepreședintele Christie’s pentru arta secolelor XX și XI, a declarat pentru The Guardian că, colecția de artă a lui Allen era ”ca priveliștea uluitoare a lui Cézanne asupra Mont Sainte-Victoire… ”. ”De la cele cinci simțuri ale lui Brueghel și fanteziile venețiene ale lui Turner și Manet – continuă Carter – până la capodoperele de la sfârșitul secolului al XIX-lea ale lui Van Gogh, Gauguin și Monet, Birch Woods a lui Klimt și Gran Interior W11 al lui Lucian (după Watteau) Freud, probabil cel mai mare operă de artă din ultimii 50 de ani, colecția se distinge prin viziune și calitate”.

#paul allen #microsft #tablouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.