Licitații dubioase cu gazul la Energocom? Ce nu vrea să spună deschis actualul ministru al Energiei

Republica Moldova a contractat anul trecut un credit de 300 milioane de euro de la BERD pentru a face față crizei energetice pe fundalul creșterii exponențiale a prețului la gaz, dar și a riscului de deconectare de către Gazprom. Or, compania de stat Energocom, anul trecut, a achiziționat gaze de pe bursă, dar și de le mai multe companii private care au participat la licitațiile organizate de triedrul de stat. Prețul mediu de achiziție a fost de 1 000 euro per mia de metri cubi.

Curios este că una dintre companiile care a câștigat cea mai mare parte a licitațiilor, organizate de către Energocom, a fost Eru Trading al cărei director este Wiliem Coppoolse. Acesta anterior a lucrat anterior ca și consultant în cadrul Ministerului Infrastructurii.

„La acele tendere erau precalificate 7 companii dar participau 5. Una dintre ele a avut cele mai mari volume. Este una din discuțiile pe care le vom avea la discretizarea informațiilor. Da, compania care a livrat cele mai multe volume pe contractele cu Energocom a fost Eru Trading”, a confirmat ministrul Energiei, Victor Parlicov în cadrul emisiunii „Cutia neagră”.

Întrebat despre asocierea lui Wiliem Coppoolse cu Energocom Parlicov s-a arătat vădit deranjat. „Refuz să răspund la întrebările despre trecut, nu este relevant. Întrebați-l pe Bînzari pe Spînu. Dvs luați niște zvonuri care se perpetuează o perioadă lungă de timp și acum vreți ca eu prin comentariile mele să le validez. Eu nu am de gând să joc în acest joc. Eu vreau să discut despre ce fac, iar dacă organele au probleme cu Wiliem Coppoolse cu Spînu să se ocupe, n-au ce spune să ne dea pace. Societatea este contaminată cu zvonistică”, declară Parlicov.

Wiliem Coppoolse este angajat la Eru Trading, companie energetică din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licitaii #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.