Licitații dubioase cu gazul la Energocom? Ce nu vrea să spună deschis actualul ministru al Energiei

Republica Moldova a contractat anul trecut un credit de 300 milioane de euro de la BERD pentru a face față crizei energetice pe fundalul creșterii exponențiale a prețului la gaz, dar și a riscului de deconectare de către Gazprom. Or, compania de stat Energocom, anul trecut, a achiziționat gaze de pe bursă, dar și de le mai multe companii private care au participat la licitațiile organizate de triedrul de stat. Prețul mediu de achiziție a fost de 1 000 euro per mia de metri cubi.

Curios este că una dintre companiile care a câștigat cea mai mare parte a licitațiilor, organizate de către Energocom, a fost Eru Trading al cărei director este Wiliem Coppoolse. Acesta anterior a lucrat anterior ca și consultant în cadrul Ministerului Infrastructurii.

„La acele tendere erau precalificate 7 companii dar participau 5. Una dintre ele a avut cele mai mari volume. Este una din discuțiile pe care le vom avea la discretizarea informațiilor. Da, compania care a livrat cele mai multe volume pe contractele cu Energocom a fost Eru Trading”, a confirmat ministrul Energiei, Victor Parlicov în cadrul emisiunii „Cutia neagră”.

Întrebat despre asocierea lui Wiliem Coppoolse cu Energocom Parlicov s-a arătat vădit deranjat. „Refuz să răspund la întrebările despre trecut, nu este relevant. Întrebați-l pe Bînzari pe Spînu. Dvs luați niște zvonuri care se perpetuează o perioadă lungă de timp și acum vreți ca eu prin comentariile mele să le validez. Eu nu am de gând să joc în acest joc. Eu vreau să discut despre ce fac, iar dacă organele au probleme cu Wiliem Coppoolse cu Spînu să se ocupe, n-au ce spune să ne dea pace. Societatea este contaminată cu zvonistică”, declară Parlicov.

Wiliem Coppoolse este angajat la Eru Trading, companie energetică din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licitaii #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.