Linia independenței energetice a fost energizată. Junghietu: Un pas pe care îl așteptăm de mulți ani

23 Iul. 2026, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Iul. 2026, 10:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Linia Electrică Aeriană (LEA) de 400 kV Vulcănești–Chișinău a fost energizată integral, până la Stația Electrică Chișinău. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că această etapă permite testarea funcționării întregului sistem în condiții reale de operare.

„Miercuri am făcut încă un pas pe care îl așteptăm de mulți ani: Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău a fost energizată până la Stația Electrică Chișinău. Pentru cei din afara sistemului energetic, poate părea doar o etapă tehnică. Pentru noi, însă, este una dintre cele mai importante verificări înainte ca linia să intre în exploatare comercială. Punerea sub tensiune ne permite să testăm funcționarea întregului traseu, echipamentele de protecție, sistemele de comandă și comportamentul instalațiilor în condiții reale de operare. Este momentul în care mii de ore de proiectare, construcție și testare sunt verificate ca un singur sistem”, a afirmat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, proiectul depășește importanța unei simple linii electrice și reprezintă un pas decisiv pentru consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova.

„Acest proiect nu înseamnă doar 157 de kilometri de linie electrică. Înseamnă posibilitatea de a transporta direct energie din România către centrul Republicii Moldova, fără vulnerabilitățile infrastructurii vechi. Înseamnă un sistem electroenergetic mai sigur, mai rezilient și mai bine conectat la piața europeană”, a subliniat ministrul.

După energizarea completă, urmează ultimele teste tehnice și verificări înainte ca linia să fie dată în exploatare comercială.

LEA Vulcănești–Chișinău este considerată drept „linia independenței energetice”, deoarece va permite transportul energiei electrice din România și din alte piețe europene către Chișinău, fără tranzitarea infrastructurii din regiunea transnistreană.

Construcția LEA Vulcănești–Chișinău este parte a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale. Valoarea totală a proiectului este de 61 de milioane de euro, iar circa 27 de milioane de euro au fost alocate pentru edificarea liniei de 157 de kilometri, care va permite transportul direct al energiei electrice din România și alte piețe europene către centrul Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.