”Construim încredere” cere schimbarea regulilor pentru amalgamarea localităților

23 Iul. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Iul. 2026, 10:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” a organizat joi, 23 iulie, un briefing de presă în fața Parlamentului, alături de reprezentanți ai unor localități din Republica Moldova, solicitând modificarea legislației privind amalgamarea voluntară a localităților. Potrivit inițiativei civice, consultările publice sunt ignorate, iar deciziile finale sunt luate de consiliile locale în contradicție cu voința comunităților.

În cadrul briefingului, membrul Mișcării, Olesea Stamate, a declarat că problema a fost semnalată inițial în satul Baraboi, raionul Dondușeni, unde peste 400 de locuitori au participat la consultări și au decis în unanimitate cu ce localitate doresc să se amalgameze. Cu toate acestea, câteva zile mai târziu, Consiliul Local a votat o altă opțiune. Potrivit acesteia, cazul nu este unul izolat.

„Am crezut, la început, că este un caz izolat. Nu este. După publicarea declarației noastre, ne-au scris oameni din mai multe localități cu aceeași poveste, schimbându-se doar numele satului”, a declarat Olesea Stamate.

Stamate susține că actualul cadru legal obligă autoritățile să organizeze consultări publice, însă nu le obligă să respecte rezultatele acestora. Ei invocă prevederile punctului 37 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023, care stabilește că nici rezultatul unui referendum local nu este obligatoriu pentru autorități, decizia finală revenind exclusiv consilierilor locali.

„Dacă nici referendumul nu contează, ce valoare mai are semnătura unui om pe o listă de participanți? O reformă nu poate fi numită voluntară atunci când voința comunității are doar caracter consultativ, iar decizia se ia împotriva ei”, a afirmat Stamate.a

În acest context, Mișcarea Civică „Construim Încredere” a înaintat patru solicitări către Parlament și Guvern:

  • hotărârea Consiliului Local privind amalgamarea să fie adoptată obligatoriu în concordanță cu rezultatul consultării oficiale a comunității;
  • revizuirea tuturor hotărârilor deja adoptate împotriva voinței comunităților;
  • asigurarea unei transparențe reale prin publicarea la timp a proiectelor, hotărârilor și proceselor-verbale;
  • implicarea Cancelariei de Stat în verificarea tuturor cazurilor în care există suspiciuni privind încălcarea procedurilor de transparență sau ignorarea voinței cetățenilor.

„Nu contestăm reforma administrativ-teritorială. Contestăm modul în care ea riscă să fie făcută – peste oameni, nu împreună cu ei. Succesul acestei reforme nu se va măsura în numărul de primării desființate, ci în încrederea pe care o vor avea cetățenii în corectitudinea procesului”, a conchis Olesea Stamate.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.