”Construim încredere” cere schimbarea regulilor pentru amalgamarea localităților

23 Iul. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Iul. 2026, 10:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” a organizat joi, 23 iulie, un briefing de presă în fața Parlamentului, alături de reprezentanți ai unor localități din Republica Moldova, solicitând modificarea legislației privind amalgamarea voluntară a localităților. Potrivit inițiativei civice, consultările publice sunt ignorate, iar deciziile finale sunt luate de consiliile locale în contradicție cu voința comunităților.

În cadrul briefingului, membrul Mișcării, Olesea Stamate, a declarat că problema a fost semnalată inițial în satul Baraboi, raionul Dondușeni, unde peste 400 de locuitori au participat la consultări și au decis în unanimitate cu ce localitate doresc să se amalgameze. Cu toate acestea, câteva zile mai târziu, Consiliul Local a votat o altă opțiune. Potrivit acesteia, cazul nu este unul izolat.

„Am crezut, la început, că este un caz izolat. Nu este. După publicarea declarației noastre, ne-au scris oameni din mai multe localități cu aceeași poveste, schimbându-se doar numele satului”, a declarat Olesea Stamate.

Stamate susține că actualul cadru legal obligă autoritățile să organizeze consultări publice, însă nu le obligă să respecte rezultatele acestora. Ei invocă prevederile punctului 37 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023, care stabilește că nici rezultatul unui referendum local nu este obligatoriu pentru autorități, decizia finală revenind exclusiv consilierilor locali.

„Dacă nici referendumul nu contează, ce valoare mai are semnătura unui om pe o listă de participanți? O reformă nu poate fi numită voluntară atunci când voința comunității are doar caracter consultativ, iar decizia se ia împotriva ei”, a afirmat Stamate.a

În acest context, Mișcarea Civică „Construim Încredere” a înaintat patru solicitări către Parlament și Guvern:

  • hotărârea Consiliului Local privind amalgamarea să fie adoptată obligatoriu în concordanță cu rezultatul consultării oficiale a comunității;
  • revizuirea tuturor hotărârilor deja adoptate împotriva voinței comunităților;
  • asigurarea unei transparențe reale prin publicarea la timp a proiectelor, hotărârilor și proceselor-verbale;
  • implicarea Cancelariei de Stat în verificarea tuturor cazurilor în care există suspiciuni privind încălcarea procedurilor de transparență sau ignorarea voinței cetățenilor.

„Nu contestăm reforma administrativ-teritorială. Contestăm modul în care ea riscă să fie făcută – peste oameni, nu împreună cu ei. Succesul acestei reforme nu se va măsura în numărul de primării desființate, ci în încrederea pe care o vor avea cetățenii în corectitudinea procesului”, a conchis Olesea Stamate.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.