Crypto-boyul care veghea cerul Moldovei, plecat după scandalul CV-ului fals, și-a dezvăluit averea de milioane

Fostul administrator MoldATSA, Dumitru Vangheli, care și-a depus mandatul după scandalul cu informațiile false din CV, și-a publicat declarația de avere la încetarea funcției. Documentul scoate la iveală un patrimoniu acumulat în mare parte înainte de preluarea conducerii întreprinderii.

Potrivit declarației, Vangheli a încasat în 2026 un salariu de 643 mii de lei de la MoldATSA. În același timp, acesta declară venituri din dobânzi atât în Republica Moldova, cât și în Canada.

La capitolul bunuri imobile, fostul șef al MoldATSA indică o casă individuală de aproape 400 de metri pătrați, cumpărată în 2022 cu 425 mii de euro, însă evaluată în declarație la o valoare de piață de 860 mii de euro, diferența fiind explicată prin aprecierea valorii proprietății. Acesta mai deține și un teren aferent, evaluat la aceeași valoare de piață, precum și un teren agricol primit prin donație.

Declarația relevă și o colecție de automobile, printre care un Rolls-Royce Ghost, un Lexus RX 450H, un Tesla Model S, un Mazda CX-5, un Ford Escape PHEV și un Toyota Camry, toate aflate în proprietatea sa.

Pe lângă bunurile imobile și autoturisme, Vangheli deține și active financiare importante în Canada. Acesta declară un depozit bancar de 491.553 dolari canadieni la Tangerine Bank și un cont curent cu aproximativ 2.767 dolari canadieni la CIBC Bank.

Un alt element care atrage atenția este portofoliul de criptomonede. Fostul administrator declară dețineri în Bitcoin, Ethereum, Chainlink (LINK), TRX, XCH, Shiba Inu și Iridium. Cea mai mare investiție este în 100.000 de tokenuri LINK, cumpărate cu 625 mii de dolari, urmată de 7 Bitcoin, achiziționați cu 330 mii de dolari, și 40 Ethereum, cumpărate cu 148.680 de dolari. În total, valoarea de achiziție a activelor virtuale declarate depășește 1,1 milioane de dolari SUA.

Scandalul din jurul lui Dumitru Vangheli, fostul director al întreprinderii de stat Moldatsa (responsabilă de gestionarea traficului aerian din Republica Moldova), a izbucnit în iunie 2026 în urma unei investigații jurnalistice ample realizate de Ziarul de Gardă. Cazul a scos la iveală falsuri majore în CV-ul oficial, abuzuri financiare și grave breșe de securitate în procesul de verificare a funcționarilor publici, care a culminat cu demiteri la nivel înalt și percheziții ale procurorilor anticorupție.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.