Crypto-boyul care veghea cerul Moldovei, plecat după scandalul CV-ului fals, și-a dezvăluit averea de milioane

Fostul administrator MoldATSA, Dumitru Vangheli, care și-a depus mandatul după scandalul cu informațiile false din CV, și-a publicat declarația de avere la încetarea funcției. Documentul scoate la iveală un patrimoniu acumulat în mare parte înainte de preluarea conducerii întreprinderii.

Potrivit declarației, Vangheli a încasat în 2026 un salariu de 643 mii de lei de la MoldATSA. În același timp, acesta declară venituri din dobânzi atât în Republica Moldova, cât și în Canada.

La capitolul bunuri imobile, fostul șef al MoldATSA indică o casă individuală de aproape 400 de metri pătrați, cumpărată în 2022 cu 425 mii de euro, însă evaluată în declarație la o valoare de piață de 860 mii de euro, diferența fiind explicată prin aprecierea valorii proprietății. Acesta mai deține și un teren aferent, evaluat la aceeași valoare de piață, precum și un teren agricol primit prin donație.

Declarația relevă și o colecție de automobile, printre care un Rolls-Royce Ghost, un Lexus RX 450H, un Tesla Model S, un Mazda CX-5, un Ford Escape PHEV și un Toyota Camry, toate aflate în proprietatea sa.

Pe lângă bunurile imobile și autoturisme, Vangheli deține și active financiare importante în Canada. Acesta declară un depozit bancar de 491.553 dolari canadieni la Tangerine Bank și un cont curent cu aproximativ 2.767 dolari canadieni la CIBC Bank.

Un alt element care atrage atenția este portofoliul de criptomonede. Fostul administrator declară dețineri în Bitcoin, Ethereum, Chainlink (LINK), TRX, XCH, Shiba Inu și Iridium. Cea mai mare investiție este în 100.000 de tokenuri LINK, cumpărate cu 625 mii de dolari, urmată de 7 Bitcoin, achiziționați cu 330 mii de dolari, și 40 Ethereum, cumpărate cu 148.680 de dolari. În total, valoarea de achiziție a activelor virtuale declarate depășește 1,1 milioane de dolari SUA.

Scandalul din jurul lui Dumitru Vangheli, fostul director al întreprinderii de stat Moldatsa (responsabilă de gestionarea traficului aerian din Republica Moldova), a izbucnit în iunie 2026 în urma unei investigații jurnalistice ample realizate de Ziarul de Gardă. Cazul a scos la iveală falsuri majore în CV-ul oficial, abuzuri financiare și grave breșe de securitate în procesul de verificare a funcționarilor publici, care a culminat cu demiteri la nivel înalt și percheziții ale procurorilor anticorupție.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.