Crypto-boyul care veghea cerul Moldovei, plecat după scandalul CV-ului fals, și-a dezvăluit averea de milioane

Fostul administrator MoldATSA, Dumitru Vangheli, care și-a depus mandatul după scandalul cu informațiile false din CV, și-a publicat declarația de avere la încetarea funcției. Documentul scoate la iveală un patrimoniu acumulat în mare parte înainte de preluarea conducerii întreprinderii.

Potrivit declarației, Vangheli a încasat în 2026 un salariu de 643 mii de lei de la MoldATSA. În același timp, acesta declară venituri din dobânzi atât în Republica Moldova, cât și în Canada.

La capitolul bunuri imobile, fostul șef al MoldATSA indică o casă individuală de aproape 400 de metri pătrați, cumpărată în 2022 cu 425 mii de euro, însă evaluată în declarație la o valoare de piață de 860 mii de euro, diferența fiind explicată prin aprecierea valorii proprietății. Acesta mai deține și un teren aferent, evaluat la aceeași valoare de piață, precum și un teren agricol primit prin donație.

Declarația relevă și o colecție de automobile, printre care un Rolls-Royce Ghost, un Lexus RX 450H, un Tesla Model S, un Mazda CX-5, un Ford Escape PHEV și un Toyota Camry, toate aflate în proprietatea sa.

Pe lângă bunurile imobile și autoturisme, Vangheli deține și active financiare importante în Canada. Acesta declară un depozit bancar de 491.553 dolari canadieni la Tangerine Bank și un cont curent cu aproximativ 2.767 dolari canadieni la CIBC Bank.

Un alt element care atrage atenția este portofoliul de criptomonede. Fostul administrator declară dețineri în Bitcoin, Ethereum, Chainlink (LINK), TRX, XCH, Shiba Inu și Iridium. Cea mai mare investiție este în 100.000 de tokenuri LINK, cumpărate cu 625 mii de dolari, urmată de 7 Bitcoin, achiziționați cu 330 mii de dolari, și 40 Ethereum, cumpărate cu 148.680 de dolari. În total, valoarea de achiziție a activelor virtuale declarate depășește 1,1 milioane de dolari SUA.

Scandalul din jurul lui Dumitru Vangheli, fostul director al întreprinderii de stat Moldatsa (responsabilă de gestionarea traficului aerian din Republica Moldova), a izbucnit în iunie 2026 în urma unei investigații jurnalistice ample realizate de Ziarul de Gardă. Cazul a scos la iveală falsuri majore în CV-ul oficial, abuzuri financiare și grave breșe de securitate în procesul de verificare a funcționarilor publici, care a culminat cu demiteri la nivel înalt și percheziții ale procurorilor anticorupție.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.