LinkedIn, acționat în judecată de către TREI moldoveni. Cer despăgubiri în valoare de un milion de euro!

Trei titulari ai dreptului de autor au acționat LinkedIn în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe de pe urma plasării lucrărilor lor pe Internet, scrie Realitatea.md.

Ei cer reclamatului despăgubiri în valoare de aproximativ un milion de euro. În august, la cererea avocaților corporației americane, materialele dosarului au fost transmise Curții Constituționale (CC). Decizia acestei instanțe poate influența în mod semnificativ rezultatul procesului.

LinkedIn este cea mai mare rețea de contacte de afaceri din lume, care și-a început activitatea în 2002. Din 2016, aceasta se află în proprietatea Microsoft și astăzi are peste 774 de milioane de membri în peste 200 de țări. Deținătorii drepturilor de autor din Moldova susțin că operele (cărțile) lor au fost postate ilegal pe una dintre platformele care au aparținut acestei corporații pînă în februarie 2021. Ea a oferit servicii gratuite de hosting, relatează Noi.md.

Reclamanții sunt Eugeniu Turuta, Martin Cristian Turuta și Radu Turuta. Cererea de chemare în judecată a LinkedIn a fost înaintată la Judecătoria Chișinău în august 2019, fiind admisă de judecătoarea Natalia Lupașcu. După cum s-a raportat, Eugeniu Turuta a contactat LinkedIn Corporation cu o notificare privind plasarea neautorizată a informațiilor din cărțile sale pe o resursă care îi aparține. Compania a eliminat conținutul ilegal, ignorînd cererea de despăgubire. Ei cer pîrătului să recunoască încălcările, să recupereze veniturile ratate în sumă de 939 mii euro, precum și compensații în valoare de 80 mii lei. Reclamanții au calculat suma despăgubirilor reieșind din obligațiile legale de a despăgubi partea vătămată, inclusiv veniturile ratate, de a percepe veniturile obținute ilegal și de a plăti compensații în valoare de la 500 lei la 500 mii lei pentru fiecare drept încălcat. În plus, reclamanții au dorit ca pîrîtul să publice hotărîrea în limba engleză pe site-ul său.

La sfîrșitul lunii iulie 2021, LinkedIn Corporation, prin avocații săi, a solicitat instanței de la Chișinău transferarea materialelor dosarului Curții Constituționale pentru soluționarea unui caz excepțional de neconstituționalitate. În august, judecătoarea Natalia Lupașcu a acceptat cererea. LinkedIn solicită verificarea unui șir de prevederi ale art. 66 din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe. Este vorba despre unele cazuri în care o companie care furnizează servicii de hosting sau transmisie de date (Internet / intranet), inclusiv furnizorii de servicii Internet, este considerată complice dacă contribuie direct la încălcarea drepturilor. Reclamantul atrage atenția Curții Constituționale asupra normei privind atragerea la răspundere, în cazul existenței unei posibilități tehnice de a bloca, restricționa accesul și a distruge obiectele publicate sau utilizate cu încălcarea drepturilor de autor.

Reprezentanții LinkedIn susțin că formularea acestui articol permite interpretări contrare prevederilor Constituției. Potrivit acestora, din legea moldovenească rezultă că persoanele care furnizează servicii de hosting și transmisie de date pot fi atrase la răspundere, fiind nevinovate, pentru acțiunile altei entități, chiar și în absența unei relații cauzale între acțiunile persoanei care furnizează serviciile de hosting și daunele cauzate.

#autor #drepturi #Linkedin #judecata #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.