LinkedIn, acționat în judecată de către TREI moldoveni. Cer despăgubiri în valoare de un milion de euro!

Trei titulari ai dreptului de autor au acționat LinkedIn în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe de pe urma plasării lucrărilor lor pe Internet, scrie Realitatea.md.

Ei cer reclamatului despăgubiri în valoare de aproximativ un milion de euro. În august, la cererea avocaților corporației americane, materialele dosarului au fost transmise Curții Constituționale (CC). Decizia acestei instanțe poate influența în mod semnificativ rezultatul procesului.

LinkedIn este cea mai mare rețea de contacte de afaceri din lume, care și-a început activitatea în 2002. Din 2016, aceasta se află în proprietatea Microsoft și astăzi are peste 774 de milioane de membri în peste 200 de țări. Deținătorii drepturilor de autor din Moldova susțin că operele (cărțile) lor au fost postate ilegal pe una dintre platformele care au aparținut acestei corporații pînă în februarie 2021. Ea a oferit servicii gratuite de hosting, relatează Noi.md.

Reclamanții sunt Eugeniu Turuta, Martin Cristian Turuta și Radu Turuta. Cererea de chemare în judecată a LinkedIn a fost înaintată la Judecătoria Chișinău în august 2019, fiind admisă de judecătoarea Natalia Lupașcu. După cum s-a raportat, Eugeniu Turuta a contactat LinkedIn Corporation cu o notificare privind plasarea neautorizată a informațiilor din cărțile sale pe o resursă care îi aparține. Compania a eliminat conținutul ilegal, ignorînd cererea de despăgubire. Ei cer pîrătului să recunoască încălcările, să recupereze veniturile ratate în sumă de 939 mii euro, precum și compensații în valoare de 80 mii lei. Reclamanții au calculat suma despăgubirilor reieșind din obligațiile legale de a despăgubi partea vătămată, inclusiv veniturile ratate, de a percepe veniturile obținute ilegal și de a plăti compensații în valoare de la 500 lei la 500 mii lei pentru fiecare drept încălcat. În plus, reclamanții au dorit ca pîrîtul să publice hotărîrea în limba engleză pe site-ul său.

La sfîrșitul lunii iulie 2021, LinkedIn Corporation, prin avocații săi, a solicitat instanței de la Chișinău transferarea materialelor dosarului Curții Constituționale pentru soluționarea unui caz excepțional de neconstituționalitate. În august, judecătoarea Natalia Lupașcu a acceptat cererea. LinkedIn solicită verificarea unui șir de prevederi ale art. 66 din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe. Este vorba despre unele cazuri în care o companie care furnizează servicii de hosting sau transmisie de date (Internet / intranet), inclusiv furnizorii de servicii Internet, este considerată complice dacă contribuie direct la încălcarea drepturilor. Reclamantul atrage atenția Curții Constituționale asupra normei privind atragerea la răspundere, în cazul existenței unei posibilități tehnice de a bloca, restricționa accesul și a distruge obiectele publicate sau utilizate cu încălcarea drepturilor de autor.

Reprezentanții LinkedIn susțin că formularea acestui articol permite interpretări contrare prevederilor Constituției. Potrivit acestora, din legea moldovenească rezultă că persoanele care furnizează servicii de hosting și transmisie de date pot fi atrase la răspundere, fiind nevinovate, pentru acțiunile altei entități, chiar și în absența unei relații cauzale între acțiunile persoanei care furnizează serviciile de hosting și daunele cauzate.

#autor #drepturi #Linkedin #judecata #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.