Lipsă de transparență și rânduri cu anii: Problemele pacienților care necesită operații de artroplastie și de cataractă

Operațiile de cataractă, dar și cele de artroplastie de șold și umăr sunt printre cele mai solicitate intervenții finanțate din contul asigurării obligatorii de asistență medicală. Chiar și așa, pacienții care necesită aceste proceduri pot aștepta ani la rând pentru a beneficia de ele. Potrivit datelor Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), oamenii se află pe listele de așteptare circa 2-3 ani. În realitate ei pot aștepta, în unele cazuri, și mult mai mult, susține Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova (AOPD).

În acest context, AOPD a solicitat instituțiilor abilitate să:

transparentizeze procesul de întocmire a listelor de așteptare pentru intervențiile chirurgicale de artroplastie șold și umăr și de cataractă;
întocmească un mecanism clar de informare a persoanelor cu privire la criteriile de înscriere în această listă;
asigure mai mulți bani pentru bugetul programului de protezare în conformitate cu listele de așteptare.

Problema monitorizării evidenței persoanelor de pe aceste liste, dar și bugetarea programului au fost semnalizate de către AOPD în urma adresărilor persoanelor cu dizabilități, care susțin că nu mai ajung să beneficieze de asemenea intervenții, iar starea lor de sănătate se înrăutățește. Acestea devin tot mai dependente de ajutorul celorlalți, având nevoie de îngrijitori. Astfel de servicii presupun cheltuieli în plus care cauzează o pagubă în bugetul familiilor pacienților.

„Nu există un mecanism de monitorizare a persoanelor la nivel local, care necesită aceste intervenții. Deducem că autoritățile nu cunosc câte resurse financiare trebuie să fie bugetate pentru a realiza aceste intervenții anual”. (…) Conform datelor CNAM, pacienții pot să aștepte 2-3 ani pentru această intervenție, dar uneori perioada de așteptare poate dura mai mult, a declarat directoarea executivă a AOPD, Galina Climov.

Totodată, perioada prea lungă de așteptare determină înrăutățirea stării preoperatorii, dar și postoperatorie a pacientului.

„Perioada de reabilitare este mai mare și presupune costuri pe care persoanele din grupurile vulnerabile și familiile acestora nu și le pot permite, având drept resurse deseori doar pensii și alocații”, susțin reprezentanții AOPD.

În contextul acestor realități, s-a propus o soluție care ar facilita și transparentiza acest proces.

„Recomandările noastre sunt de a face transparente aceste liste de așteptare, care să fie publicate în instituțiile medico-sanitare. Aceste persoane nici nu știu dacă au fost incluse în lista aceasta sau nu și când le vine rândul”, a adăugat directoarea executivă a AOPD.

Potrivit CNAM, o astfel de acțiune ar fi însă ilegală, deoarece „conţine date cu caracter personal, ce constituie secret medical”.

Totuși, CNAM susține că a demarat actualizarea listelor de așteptare, urmând ca fiecărui pacient să i se atribuie un număr. De asemenea, pe site-ul CNAM ar urma să fie periodic publicată informația privind numărul din rând transmis instituției medicale pentru soluționarea cazului, respectiv operarea pacientului.

„Ținând cont de numărul mare de persoane incluse în lista de așteptare, actualizarea acestora ia mult timp”, a adăugat CNAM.

Conform datelor Ministerului Sănătății și ale CNAM, în anul 2021 au fost efectuate aproape 3500 de operații de protezare a șoldului, genunchiului şi umărului și mai mult de 6200 de operaţii de cataractă din fondurile sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Costul mediu al unei operații de protezare este de circa 50.000 de lei, iar al celei de cataractă – 10.000 de lei.

Potrivit AOPD, din datele de executare în anul 2021, rezultă că pentru realizarea Programului ,,Protezarea aparatului locomotor” au fost alocate 154 311,4 mii de lei pentru 3480 de cazuri, fapt ce constituie costul mediu pentru un caz – 44 342,4 de lei.

De asemenea, s-a remarcat că în anul 2022 au fost contractate la acest program special 208 793, 2 mii de lei pentru 3376 de cazuri, iar costul mediu pentru un caz este de 61 846,3 de lei. Executarea pentru cinci luni ale anului 2022 demonstrează că numărul cazurilor depășește planul.

Astfel, la sfârșitul anului pot fi obținute 3586 de cazuri, pe când contractate sunt doar 3376 de cazuri sau cu 104 cazuri mai puțin față de numărul de cazuri executat în perioada anului 2021 și 210 cazuri mai puțin față de contractările din anul 2022, reieșind din executarea reală ale primelor cinci luni din anul 2022.

„În consecință, circa 200 de persoane nu vor fi asigurate cu servicii medicale și introduse în lista de așteptare. Respectiv, volumul mijloacelor planificate va fi insuficient luând în considerare costul real al unui caz pentru cinci luni ale anului 2022 și numărul estimat al intervențiilor chirurgicale”, comunică AOPD într-un demers către autoritățile de stat abilitate.

În urma intervenției și a demersurilor AOPD, CNAM a făcut apel către toți pacienții care au fost înregistrați până în noiembrie 2020 pe listele de așteptare pentru operații de cataractă și protezare de șold, genunchi și umăr. Oamenii sunt rugați să apeleze la numărul de telefon 0 800 99999 sau 022 780 260 pentru a-și actualiza datele. Instituția susține că s-a confruntat cu lipsa de răspuns din partea mai multor pacienți la invitații și, respectiv, a neprezentării la spital pentru a face intervenția.

„În condițiile pandemiei de COVID-19 multe intervenții medicale au fost amânate, iar unii pacienți și-au schimbat locul de trai sau datele de contact, ceea ce face dificilă contactarea lor”, se arată într-un comunicat al instituției.

Referitor la alocarea suplimentară a resurselor financiare pentru tratamentul pacienților, Ministerul Sănătății informează într-un răspuns la demersul AOPD că regula de baza este „repartizarea echitabilă a resurselor financiare tuturor categoriilor de pacienți, inclusiv a celor din cadrul Programelor speciale”.

Mai mult, Ministerul asigură că alături de CNAM depune eforturi în vederea creșterii accesului pacienților care necesită tratament în cadrul programelor speciale la asistență medicală calitativă și în termeni proximi.

Proiectul „Parteneriate locale și implicare națională pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități” se implementează cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Suedia.

#AOPD #operatii #pacienti #probleme #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.