Schimbare de macaz?! Ce spunea Perciun despre plățile colectate de Termoelectrica de la cei deconectați de la căldură

Cetățenii care s-au debranșat de la sistemul centralizat continuă să achite pentru un serviciu de care nu mai beneficiază – încălzirea centralizată, iar plata ajunge și la 30% la unele blocuri. Or, Curtea Constituțională a fost sesizată de deputatul PAS, Dan Perciun în 2020 cu privire la ilegalitatea plăți. Înalta Curte s-a expus și a spus că e plățile pot fi stabilite doar după stabilirea unei metodologii.

Dan Perciun a criticat Hotărârea de Guvern 707 din 2011 prin care Guvernul, în detrimentul interesului cetățenilor, protejează interesele întreprinderii de stat „Termoelectricaˮ și a menționat: „Oamenii în dorința de a economisi niște bani au ales pe parcursul anilor să se deconecteze de la încălzirea centralizată, care costă foarte scump, și să -și reducă cheltuielile în sezonul rece – încălzindu-se autonom. Acest lucru este de înțeles în condițiile pensiilor și salariilor noastre foarte mici. Costurile pentru încălzire afectează foarte mult bugetul familiei și de aceea mulți oameni au ales să se încălzească de sine stătător.

În prezent, deputatul nu mai este categoric și spune că responsabilitatea aparține Ministerului Infrastructurii. „…Acum Ministerul Infrastructurii a pregătit o metodologie și au împins-o prin CSE. E o metodologie stufoasă în care este prezentat și un studiu. Curtea nu a spus că o asemenea plată nu poate fi de principiu și că la acea etapă nu existau argumente clare care să explice de ce în diferite circumstanțe consumatorii plătesc aceiași sumă și de ce e 10%”, declara Perciun.

Cetățenii care s-au debranșat de la sistemul centralizat de încălzire achită, în prezent, în unei metodologii, anunță Termoelectrica.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#perciun #plata #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.