Lista celor 150 de secții de votare, care vor fi deschise peste hotarele Republicii Moldova pe data de 11 iulie

24 Iun. 2021, 13:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Iun. 2021, 13:19 // Actual //  MD Bani

Având la bază hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie și decizia Curții Supreme de Justiție din 22 iunie curent, Comisia Electorală Centrală (CEC) a organizat consultări suplimentare cu factori de decizie din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE).

Având la bază devizul de cheltuieli estimativ pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 întocmit în baza evaluării necesităților pentru 150 secții de votare, CEC a transmis spre avizare finală MAEIE o listă, la fel, cu 150 secții de votare.

În context, MAEIE a comunicat despre îndeplinirea condiției ce vizează obținerea acordului autorităților competente ale statelor străine, precum și a confirmat posibilitatea asigurării din punct de vedere logistic a procesului de votare, inclusiv identificarea președinților birourilor electorale ale secțiile de votare și sediilor acestora (vezi aici).

În rezultat, a fost aprobată, cu votul unanim al membrilor Comisiei, lista secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, iar Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 va ajusta hotărârea privind constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare în străinătate în corespundere cu hotărârea CEC.

Misiunea / Statul

Nr. d/o

Localitatea

Numărul secțiilor de votare

Republica Austria

1

or. Viena

1

Republica Azerbaidjan

2

or. Baku

1

Republica Belarus

3

or. Minsk

1

Regatul Belgiei

4

or. Bruxelles

2

Republica Bulgară

5

or. Sofia

1

Canada

6.1

or. Ottawa, ON

1

6.2

or. Calgary, AB

1

6.3

or. Montreal, QC

1

6.4

or. Toronto, ON

1

Total

4

Republica Cehă

7

or. Praga

1

Republica Populară Chineză

8

or. Beijing

1

Republica Cipru

9

or. Limassol

1

Regatul Danemarcei

10

or. Copenhaga

1

Republica Elenă

11

or. Atena

1

Confederația Elvețiană

12

or. Geneva

1

Emiratele Arabe Unite

13

or. Abu Dhabi

1

Republică Estonia

14

or. Tallinn

1

Federaţia Rusă

15.1

or. Moscova

5

15.2

regiunea Moscova

7

15.3

or. Sankt-Petersburg

3

15.4

or. Tula

1

15.5

or. Kaluga

1

Total

17

Republica Franceză

16.1

or. Paris și regiunea orașului Paris

6

16.2

or. Strasbourg

1

16.3

or. Bordeaux

1

16.4

or. Lyon

1

16.5

or. Nice

1

Total

10

Republica Federală Germania

17.1

or. Berlin

1

17.2

or. Leipzig

1

17.3

or. Frankfurt pe Main

2

17.4

or. Düsseldorf

1

17.5

or. Bremen

1

17.6

or. Hamburg

1

17.7

or. München

1

17.8

or. Stuttgart

1

17.9

or. Hanovra

1

17.10

or. Nürnberg

1

Total

11

Irlanda

18.1

or. Dublin

3

18.2

or. Limerick

1

Total

4

Israel

19.1

or. Tel-Aviv

1

19.2

or. Așdod

1

Total

2

Republica Italiană

20.1

or. Roma

2

20.2

or. Milano

2

20.3

or. Padova

2

20.4

or. Ancona

1

20.5

or. Bergamo

1

20.6

or. Bologna

1

20.7

or. Piacenza

1

20.8

or. Brescia

1

20.9

or. Ferrara

1

20.10

or. Firenze

1

20.11

or. Genova

1

20.12

or. Mantova

1

20.13

or. Mestre

1

20.14

or. Modena

1

20.15

or. Napoli

1

20.16

or. Parma

1

20.17

or. Perugia

1

20.18

or. Pesaro

1

20.19

or. Ravena

1

20.20

or. Reggio Emilia

1

20.21

or. Torino

2

20.22

or. Trento

1

20.23

or. Treviso

1

20.24

or. Udine

1

20.25

or. Verona

1

20.26

or. Vicenza

1

20.27

or. Rimini

1

Total

31

Japonia

21

or. Tokyo

1

Republica Letonia

22

or. Riga

1

Republica Lituania

23

or. Vilnius

1

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

24.1

or. Londra

6

24.2

or. Birmingham

1

24.3

or. Glasgow

1

24.4

or. Manchester

1

24.5

or. Northampton

2

Total

11

Regatul Norvegiei

25

or. Oslo

1

Republica Poloneză

26

or. Varșovia

1

Republica Portugheză

27.1

or. Lisabona

1

27.2

or. Portimao

1

27.3

or. Setubal

1

Total

3

Regatul Țărilor de Jos

28

or. Haga

1

România

29.1

or. București

2

29.2

or. Iași

1

29.3

or. Bacău

1

29.4

or. Brașov

1

29.5

or. Cluj-Napoca

1

29.6

or. Constanța

1

29.7

or. Craiova

1

29.8

or. Galați

1

29.9

or. Sibiu

1

29.10

or. Suceava

1

29.11

or. Timișoara

1

Total

12

Regatul Spaniei

30.1

or. Madrid

1

30.2

or. Barcelona

1

30.3

or. Malaga

1

30.4

or. Santander

1

30.5

or. Valencia

1

Total

5

Statele Unite ale Americii

31.1

or. Washington, DC

1

31.2

or. New York, NY

1

31.3

or. Asheville, NC

1

31.4

or. Atlanta, GA

1

31.5

or. Boston, MA

1

31.6

or. Chicago, IL

1

31.7

or. Dallas, TX

1

31.8

or. Denver, CO

1

31.9

or. Minneapolis, MN

1

31.10

or. Orlando, FL

1

31.11

or. Sacramento, CA

1

31.12

or. Seattle, WA

1

31.13

or. Las Vegas

1

Total

13

Statul Qatar

32

or. Doha

1

Regatul Suediei

33

or. Stockholm

1

Republica Turcia

34.1

or. Ankara

1

34.2

or. Istanbul

1

Total

2

Ucraina

35.1

or. Kiev

1

35.2

or. Odessa

1

Total

2

Republica Ungară

36

or. Budapesta

1

TOTAL

150

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII