Lituania renunță la gazul rusesc. Trece la gaz lichefiat: „Dacă noi putem să o facem, atunci și restul Europei poate”

Lituania anunță că va renunța la importurile de gaz rusesc pentru consumul intern, devenind, astfel, prima țară europeană care obține independența energetică de Rusia, relatează Reuters, care citează ministerul energiei din această țară.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Ministerul lituanian a anunțat că întregul consum energetic al Ucrainei se va face pe bază de importuri de gaz natural lichefiat la terminalul din portul Klapeida.

„Începând din această lună – fără gaz rusesc în Lituania”, scris pe Twitter și președintele țării, Gitanas Nauseda, adăugând și că Lituania rupe legăturile energetice cu țara agresoare.
„Dacă noi putem să o facem, atunci și restul Europei poate”, a adăugat șeful statului lituanian.

Anterior, Lituania a anunțat și că nu va permite importuri de gaz lichefiat din Rusia.
Terminalul de gaz natural lichefiat din Klapeida, denumit „Independența”, a fost inaugurat în 2014, tocmai pentru a opri dependența de gazul rusesc, pe care președinta de atunci, Dalia Grybauskaite a numit-o o „amenințare existențială”.
Totuși, Lituania nu va opri tranzitul gazului rusesc spre exclava Kaliningrad.

#gaz #Lituania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.