(LIVE/VIDEO) Miliardarul Richard Branson dă startul turismului spațial. Racheta Unity pleacă azi în misiune

În scurt timp, miliardarul Richard Branson va urca la bordul rachetei Unity și va începe călătoria în spațiu.

Branson va merge împreună cu alți cinci specialiști, Dave Mackay fiind pilotul principal. Va fi pentru a treia oară când duce Unity în Spațiu.

Are 64 de ani și înainte de a deveni astronaut a fost pilot al Royal Air Force, pilot de teste și a primit distincția Air Force Cross în 1992.

Împreună cu Michael Masucci, cel de-al doilea pilot care îi va fi alături și azi, Dave Mackay a făcut un test cu VSS Unity în feburarie 2019. Uite ce spuneau după acel zbor de încercare.

„Experiența este chiar extraordinară. Am fost mirat de cât de mult am putut să văd și cât de departe am putut să văd. Vedeam atât de departe încât nu puteam să recunosc lucruri. Uitându-mă în jos era totul foarte clar, nu era ceață sau altceva. Cerul este incredibil de întunecat, atmosfera este foarte subțire și frumoasă”, a afirmat Dave Mackay.

„Când eram azi pe scenă, după aterizare, am realizat că întreaga experiență a fost suprarealistă. Cred că este copleșitor să faci parte dintr-o organizație, o comunitate de oameni care încearcă să atingă acest scop de a deschide spațiul pentru din ce în ce mai mulți oameni”, a spus Michael Mascci, pilot Unity.

La bord se va afla și un astronaut care să evalueze experiența, Sirisha Bandla. Este a doua femeie născută în India care ajunge în Spațiu.

Într-un interviu pentru NPR, Sirisha Bandla spunea că este entuziasmată, doar pentru că nu găsește un cuvânt mai bun. Era de față când Branson a anunțat că vrea să facă o companie pentru ca oamenii să poată ajunge în spațiu.

„În acel moment credeam că nu am să pot să ajung în spațiu din cauză că aveam probleme mari cu vederea. Și apoi l-am văzut pe Richard și am știut că am și eu o șansă. Noi suntem doar un echipaj dintr-o mulțime de oameni care vor călători spre Spațiu în viitor”, afirma Sirisha Bandla.

Colin Bennett se va ocupa cu evaluarea procedurilor din cabină. Iar cea care va coordona totul va fi Beth Moses. Singurul turist va fi chiar Richard Branson. Iar înainte de zbor, el a anunțat că începe era turismului spațial.

„În luna iulie, visul nostru va deveni realitate. Suntem entuziasmați să împărtășim acel moment cu voi toți. Și când ne vom întoarce voi anunța ceva foarte entuziasmant, să oferim mai multor oameni ocazia de a deveni astronauți”, a declarat Richard Branson, CEO Virgin Galactic.

Momentul va fi transmis live

Misiunea va putea fi urmărită online:

Unity, nava care duce primul turist în Spațiu

Poate că numele Unity nu înseamna prea mult acum câteva zile. Poate că nici acum nu înseamnă. De astăzi însă, Unity devine nava care duce primul turist în Spațiu. Așa cum și-a imaginat Stephen Hawking în urmă cu 5 ani.

„Mereu am visat la zborul în Spațiu. Însă pentru mulți am crezut că este doar atât, un vis. Este speranța mea că într-o zi viitoarele generații vor privi în urmă la eforturile noastre și vor recunoaște că prin deschiderea Spațiului am ajutat să schimbăm lumea pentru totdeauna. Vă rog să primiți nava Unity”, spunea Stephen Hawking.

Stephen Hawking a ales numele navei care va călători spre Spațiu, astăzi. După ce va fi lansată de aeronava White Knight Two la o altitudine de 15 mii de metri, cu o viteză de până la 3.600 de kilometri pe oră, Unity se va îndrepta spre Spațiu, până la 80 de kilometri deasupra Pământului.

Va pluti 6 minute, la fel și cei aflați înăuntru, înainte să revină spre Pământ. Unity a efectuat până acum 4 lansări. Una dintre ele a fost oprită în ultima clipă. Celelalte au avut succes, ultima chiar în luna mai. Suficient să-l convingă pe Richard Branson, șeful Virgin Galactic, să se urce în navă astăzi.

„În timp ce priveam Unity și curajoșii piloți gonind spre Spațiu astăzi, privirea mi-a fost încețoșată de lacrimi. Puteam să aud vocea străbunicului în timp ce îmi șoptea din nou în ureche: viața este, într-adevăr, grozavă”, a spus Richard Branson.

#branson #calatorie #spatiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.