Livrările de petrol rusesc către China au scăzut la jumătate în iunie. Țițeiul iranian le-a stricat piața

China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus la jumătate achizițiile de petrol rusesc, în iunie.

Companiile petroliere ruse s-au confruntat în mod neașteptat cu o scădere bruscă a cererii pentru petrolul rusesc tocmai de la unul dintre cumpărătorii cheie. China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus achizițiile la jumătate în iunie, arată Reuters, care face referire la datele colectate de Refinitiv Eikon de la comercianți.

În loc de petrolul rusesc, rafinăriile independente chineze l-a preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari

În perioada 1 – 19 iunie, au fost expediate în China din porturile rusești doar 0,26 milioane de tone de țiței Urali, în timp ce în aceeași perioadă din mai, livrările au ajuns la 0,67 milioane de tone. China a primit 300.000 de tone de la Federația Rusă din transbordări, unde petrolul este transferat de la un petrolier la altul, direct pe mare – cu 120.000 de tone mai puțin decât în primele trei săptămâni ale lunii mai.

În locul petrolului rusești, rafinăriile independente chineze l-au preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari, a declarat pentru Reuters un jucător din piața de petrol care lucrează în Republica Populară Chineză.

În iulie, potrivit acestuia, fabricile chineze ar putea crește din nou achizițiile din Rusia din cauza cererii ridicate.

După ce UE a încetat să mai importe petrol rusesc în decembrie 2022, Turcia, India și China au rămas principalii cumpărători de produse petroliere rusești.

În India, anul acesta, ponderea importurilor de țiței rusesc a crescut de 10 ori – de la 2% (cât erau înainte de invazia rusă a Ucrainei), achizițiile de petrol din Rusia au ajuns să însemne 20% din piața indiană de petrol.

Tensiunile cresc între Arabia Saudită și Rusia, deoarece Moscova continuă să pompeze pe piață cantități uriașe de petrol mai ieftin, subminând eforturile Riadului de a crește prețurile la energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.