Livrările de petrol rusesc către China au scăzut la jumătate în iunie. Țițeiul iranian le-a stricat piața

China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus la jumătate achizițiile de petrol rusesc, în iunie.

Companiile petroliere ruse s-au confruntat în mod neașteptat cu o scădere bruscă a cererii pentru petrolul rusesc tocmai de la unul dintre cumpărătorii cheie. China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus achizițiile la jumătate în iunie, arată Reuters, care face referire la datele colectate de Refinitiv Eikon de la comercianți.

În loc de petrolul rusesc, rafinăriile independente chineze l-a preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari

În perioada 1 – 19 iunie, au fost expediate în China din porturile rusești doar 0,26 milioane de tone de țiței Urali, în timp ce în aceeași perioadă din mai, livrările au ajuns la 0,67 milioane de tone. China a primit 300.000 de tone de la Federația Rusă din transbordări, unde petrolul este transferat de la un petrolier la altul, direct pe mare – cu 120.000 de tone mai puțin decât în primele trei săptămâni ale lunii mai.

În locul petrolului rusești, rafinăriile independente chineze l-au preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari, a declarat pentru Reuters un jucător din piața de petrol care lucrează în Republica Populară Chineză.

În iulie, potrivit acestuia, fabricile chineze ar putea crește din nou achizițiile din Rusia din cauza cererii ridicate.

După ce UE a încetat să mai importe petrol rusesc în decembrie 2022, Turcia, India și China au rămas principalii cumpărători de produse petroliere rusești.

În India, anul acesta, ponderea importurilor de țiței rusesc a crescut de 10 ori – de la 2% (cât erau înainte de invazia rusă a Ucrainei), achizițiile de petrol din Rusia au ajuns să însemne 20% din piața indiană de petrol.

Tensiunile cresc între Arabia Saudită și Rusia, deoarece Moscova continuă să pompeze pe piață cantități uriașe de petrol mai ieftin, subminând eforturile Riadului de a crește prețurile la energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.