Livrările de petrol rusesc către China au scăzut la jumătate în iunie. Țițeiul iranian le-a stricat piața

China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus la jumătate achizițiile de petrol rusesc, în iunie.

Companiile petroliere ruse s-au confruntat în mod neașteptat cu o scădere bruscă a cererii pentru petrolul rusesc tocmai de la unul dintre cumpărătorii cheie. China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus achizițiile la jumătate în iunie, arată Reuters, care face referire la datele colectate de Refinitiv Eikon de la comercianți.

În loc de petrolul rusesc, rafinăriile independente chineze l-a preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari

În perioada 1 – 19 iunie, au fost expediate în China din porturile rusești doar 0,26 milioane de tone de țiței Urali, în timp ce în aceeași perioadă din mai, livrările au ajuns la 0,67 milioane de tone. China a primit 300.000 de tone de la Federația Rusă din transbordări, unde petrolul este transferat de la un petrolier la altul, direct pe mare – cu 120.000 de tone mai puțin decât în primele trei săptămâni ale lunii mai.

În locul petrolului rusești, rafinăriile independente chineze l-au preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari, a declarat pentru Reuters un jucător din piața de petrol care lucrează în Republica Populară Chineză.

În iulie, potrivit acestuia, fabricile chineze ar putea crește din nou achizițiile din Rusia din cauza cererii ridicate.

După ce UE a încetat să mai importe petrol rusesc în decembrie 2022, Turcia, India și China au rămas principalii cumpărători de produse petroliere rusești.

În India, anul acesta, ponderea importurilor de țiței rusesc a crescut de 10 ori – de la 2% (cât erau înainte de invazia rusă a Ucrainei), achizițiile de petrol din Rusia au ajuns să însemne 20% din piața indiană de petrol.

Tensiunile cresc între Arabia Saudită și Rusia, deoarece Moscova continuă să pompeze pe piață cantități uriașe de petrol mai ieftin, subminând eforturile Riadului de a crește prețurile la energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.