Livrările de petrol rusesc către China au scăzut la jumătate în iunie. Țițeiul iranian le-a stricat piața

China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus la jumătate achizițiile de petrol rusesc, în iunie.

Companiile petroliere ruse s-au confruntat în mod neașteptat cu o scădere bruscă a cererii pentru petrolul rusesc tocmai de la unul dintre cumpărătorii cheie. China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus achizițiile la jumătate în iunie, arată Reuters, care face referire la datele colectate de Refinitiv Eikon de la comercianți.

În loc de petrolul rusesc, rafinăriile independente chineze l-a preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari

În perioada 1 – 19 iunie, au fost expediate în China din porturile rusești doar 0,26 milioane de tone de țiței Urali, în timp ce în aceeași perioadă din mai, livrările au ajuns la 0,67 milioane de tone. China a primit 300.000 de tone de la Federația Rusă din transbordări, unde petrolul este transferat de la un petrolier la altul, direct pe mare – cu 120.000 de tone mai puțin decât în primele trei săptămâni ale lunii mai.

În locul petrolului rusești, rafinăriile independente chineze l-au preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari, a declarat pentru Reuters un jucător din piața de petrol care lucrează în Republica Populară Chineză.

În iulie, potrivit acestuia, fabricile chineze ar putea crește din nou achizițiile din Rusia din cauza cererii ridicate.

După ce UE a încetat să mai importe petrol rusesc în decembrie 2022, Turcia, India și China au rămas principalii cumpărători de produse petroliere rusești.

În India, anul acesta, ponderea importurilor de țiței rusesc a crescut de 10 ori – de la 2% (cât erau înainte de invazia rusă a Ucrainei), achizițiile de petrol din Rusia au ajuns să însemne 20% din piața indiană de petrol.

Tensiunile cresc între Arabia Saudită și Rusia, deoarece Moscova continuă să pompeze pe piață cantități uriașe de petrol mai ieftin, subminând eforturile Riadului de a crește prețurile la energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.