Localnicii sunt tot mai supăraţi pe turişti: Barcelona vrea să interzică închirierile pe termen adresate turiştilor

Barcelona vrea să interzică toate închirierile pe termen scurt pentru a limita efectele creşterii preţurilor asupra localnicilor, titrează Bloomberg.

Municipalitatea nu va mai emite noi licente şi nici nu va mai acorda reînnoiri ale acestora începând din anul 2029. Astfel nici o locuinţă nu va mai putea fi închiriată turiştilor, a explicat primarul Jaume Collboni. În acest moment există aproximativ 10.000 de locuinţe care oferă închiriere pe termen scurt turiştilor.

„Ne trebuie mai multe locuinţe, iar măsurile pe care le prezentăm astăzi ajută clasa de mijloc să nu mai fie nevoită să se mute din oraş din cauza preţurilor mari. Aceste măsuri nu vor avea efecte imediate, însă vrem să transmitem un semnal”, a declarat primarul Barcelonei.

Oraşe precum New York, Vancouver sau Tokyo au reguli care prevăd că proprietarii trebuie să locuiască în locuinţele pe care le închiriază, iar San Francisco şi Seattle limitează numărul de proprietăţi care poti fi oferite spre închiriere de o singură persoană.

Cele mai radicale măsuri au fost impuse în Berlin, unde închirierea pe termen scurt a fost complet interzisă în 2016. Cu toate acestea, legea a fost revocată în 2018 din cauza dificultăţilor în aplicarea acesteia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chrii #turism #Barcelona

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.