Lovitură grea pentru „regele uleiului”! amendă usturătoare pentru practici anticoncurențiale

Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni semnificative producătorului de ulei de floarea-soarelui „Floarea Soarelui” SA și distribuitorului său principal, „Lux Proba Grup” SRL, în urma unei investigații care a confirmat existența unui acord anticoncurențial între cele două întreprinderi.

Inițiată în 2022, investigația a vizat posibile încălcări ale Legii Concurenței, în special art. 5 (acorduri anticoncurențiale) și art. 11 (abuz de poziție dominantă), pentru perioada octombrie 2019 – iunie 2022. Consiliul a concluzionat că cele două companii au coordonat prețurile de vânzare, restrângând concurența pe piață. Totuși, suspiciunile privind practicarea unor prețuri excesive nu au fost confirmate.

Astfel, „Floarea Soarelui” SA a fost amendată de 123,1 milioane lei și „Lux Proba Grup” SRL cu 69,5 milioane lei.

Pe durata investigației, Consiliul Concurenței a constatat că întreprinderile și-au coordonat prețurile înainte de a le comunica clienților. Printre dovezile descoperite se numără:

„Lux Proba Grup” SRL solicita producătorului „Floarea Soarelui” SA să majoreze prețurile pentru rețelele comerciale înainte de a ajusta propriile prețuri.
Producătorul își alinia prețurile de livrare directă în funcție de informațiile primite de la distribuitor, pentru a evita oferirea unor avantaje comerciale clienților direcți. Prețurile produselor erau calculate ținând cont de adaosurile comerciale practicate de distribuitor.
Această practică a limitat concurența intra-marcă și inter-marcă, reducând oportunitățile comercianților de a oferi prețuri mai avantajoase consumatorilor.

Alexei Gherțescu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Este esențial ca toți participanții de pe piață să respecte regulile concurenței loiale. Relațiile de cooperare strânsă dintre producători și distribuitori nu pot justifica practici care au ca obiect sau efect restrângerea concurenței pe piață, reducând astfel beneficiile concurenței pentru consumatori.”

Decizia poate fi contestată în instanță în termen de 30 de zile lucrătoare. În cazul în care aceasta va fi menținută, amenzile aplicate vor fi încasate la bugetul de stat.

Într-un comunivat de prsă, Floarea Soarelui SA susține va contesta decizia CCRM, considerând-o ilegală și caracterizată de grave încălcări ale legislației naționale și europene, îndreptată împotriva unuia dintre cei mai mari producători autohtoni.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milioanar #ulei #concentrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.