Lukaşenko ironizează McDonald's după ce a părăsit Belarus: Și noi putem tăia pâine în două

Aleksandr Lukaşenko a ironizat McDonald’s după ce a părăsit Belarus, relatează AFP. „Şi noi ştim să tăiem pâinea în două” a spus președintele belarus.

După plecarea McDonald’s, restaurantele lanțului american vor fi înlocuite de o marcă rusească.

Astfel, începând de pe 22 noiembrie, fast food-urile McDonald’s din Belarus vor opera sub numele Vkusno i Tocika, lanţul rusesc care a preluat restaurantele grupului american în Rusia.

„Mulţumesc lui Dumnezeu că pleacă”, a reacţionat vineri Aleksandr Lukaşenko, în cadrul unei întâlniri cu angajaţi din sectorul agroalimentar. „Trebuie să facem noi înşine ceea ce făcea anterior McDonald’s”, a spus el. „Şi noi ştim să tăiem pâinea în două şi să punem înăuntru o bucată de carne, cartofi prăjiţi şi salată”, a spus preşedintele belarus.

Franciza KSB Victory Restaurants, care operează restaurantele McDonald’s în Belarus, a anunţat pe 11 noiembrie că acestea îşi vor schimba în curând numele în Vkusno i Tocika, la fel ca în Rusia.

Primele restaurante ale acestei mărci şi-au deschis porţile în Rusia pe 12 iunie, înlocuind McDonald’s, care a părăsit ţara drept reacţie la ofensiva Rusiei asupra Ucrainei declanşată pe 24 februarie.

Zeci de alte mărci occidentale au procedat la fel, precum Coca-Cola sau H&M şi Ikea.

#McDonalds #Restaurante #Lukasenko

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.