Lumea luxului se cutremură: Sancţiunile europene – risc de dezastru pe o piaţă unde se „joacă” elita super-bogaţilor

Grupul G-7 intenţionează să lanseze noi sancţiuni împotriva Rusiei, iar de această dată au intrat în vizor exporturile de diamante ruseşti. Dacă sancţiunile îşi vor urma cursul, această piaţă unde se rulează constant miliarde de dolari s-ar putea confrunta cu turbulenţe serioase şi creşteri importante de preţuri, scrie CNCB, citat de businessmagazin.ro.

În 2021, Rusia a încasat aproximativ 4,7 miliarde de dolari din exporturile de diamante, potrivit datelor Observatorului de Complexitate Economică. Acest lucru a făcut din Rusia al optulea cel mai mare exportator de diamante din lume.

Diamantele nu sunt comercializate în mod obişnuit ca petrolul sau aurul, dar reprezintă o piaţă mare care merge dincolo de bijuterii. Pietrele sunt folosite, de asemenea, pentru foraje, stomatologie, calculatoare, printre altele.

Exporturile de diamante ale Rusiei au fost în mare parte scutite de sancţiunile internaţionale după invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina în februarie anul trecut. Asta în ciuda apelurilor din partea Ucrainei şi a unor ţări europene, precum şi a mai multor runde de măsuri care vizează exporturile de energie, băncile şi oligarhii apropiaţi Kremlinului.

„Dacă sancţiunile ar fi implementate într-un mod în care să facă deficilă eludarea lor, atunci este posibil ca oferta Rusiei să scadă, iar preţurile să crească semnificativ”, a declarat economistul Edward Gardner.

În martie, SUA şi UE au că „Rusia continuă să câştige miliarde de dolari din comerţul cu diamante” şi ambele „rămân angajate să impună Rusiei consecinţele economice pentru invazia declanşată împotriva Ucrainei”.

Hans Merket, un cercetător din Belgia care se ocupă de resursele naturale la International Peace Information Service, un institut de cercetare independent, a declarat că sancţiunile care vizează diamantelor ruseşti sunt o chestiune de timp.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit marţi despre un al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care este dezbătut în prezent de cele 27 de membre ale UE, însă nu s-a menţionat nimic despre diamente

În schimb, următorul set de sancţiuni se va concentra „pe reprimarea eludării”.

Dintre cele câteva runde de sancţiuni de până acum, măsurile UE au vizat petrolul, cărbunele, băncile, oligarhii şi mass-media din Rusia.

Analiştii care au urmărit parcursul războiului, reacţiile comunităţii internaţionale şi fiecare rundă de sancţiuni sunt de părere că până în prezent există foarte multe breşe şi probleme în ceea ce priveşte aplicarea acestora, iar acest fapt trebuie să se schimbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#llux #piata #bogati #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.