„Lupii nopții”, pe lista sancțiunilor UE. Cine sunt „Îngerii lui Putin”

26 Iul. 2022, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2022, 12:13 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană a fost de acord să impună sancțiuni împotriva grupului de motocicliști „Lupii nopții”, cea mai cunoscută bandă de motocicliști din Rusia, ca parte a celor mai recente sancțiuni ale blocului pentru invadarea Ucrainei, scrie Financial Times, citat de digi24.ro.

„Lupii nopții” sunt faimoși pentru înclinațiile lor naționaliste, călătoriile provocatoare pro-Kremlin în Europa și legăturile cu președintele rus Vladimir Putin. Grupul se află sub sancțiunile Statelor Unite pentru că ar fi recrutat și sprijinit luptători separatiști din estul Ucrainei după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014.

Miniștrii de externe ai UE au decis săptămâna trecută să sancționeze banda de motocicliști, membrii acesteia fiind inclusi pe lista sancțiunilor europene, scrie FT.

Alexander Zaldostanov, liderul grupului, caruia i se spune „Chirurgul”, a declarat pentru Financial Times că sancțiunile UE „nu au nicio semnificație” pentru el.

„Dacă nu vom mai putea călători, atunci prietenii noștri, frații noștri vor veni în schimb aici, în Rusia”, a spus Zaldostanov în perspectiva că i se va interzice să conducă prin UE.

El și-a exprimat sprijinul pentru actuala invazie a Ucrainei de către Moscova, susținând că Rusia și Ucraina sunt „o singură țară… toate o Rusie unificată și indivizibilă”.

Cine sunt Lupii Nopții

La prima vedere, par scoşi din scenele videoclipurilor de muzică rock din anii ’80: barbă deasă, păr lung, pantaloni mulaţi şi geci de piele. Deşi se consideră ei înşişi „naţionalişti”, sunt fani ai motoarelor Harley Davidson şi ai rock-ului american, scrie BBC.

Însă au şi altă pasiune: politica, Rusia şi, peste toate, preşedintele Vladimir Putin. Mai mult, ei sunt consideraţi „Îngerii” acestuia.

„Lupii Nopţii” este considerat cel mai mare şi cel mai cunoscut grup de motociclişti ruşi. Şi, de asemenea, cel mai polemic.

În ciuda a ceea ce se poate crede despre imaginea lor de rockeri, sunt foarte apropiaţi de Kremlin, iar criticii lor îi consideră o „forţă para-poliţienească”.

Se definesc drept „războinicii drumurilor”, şi au ca deviză „salvarea patriei ruseşti de homosexuali şi feministe”. Tot ei definesc faptul că Peninsula Crimeea „este, a fost şi va fi rusă”.

În plus, îl văd pe Stalin drept un „mare erou” şi consideră că NATO este o „organizaţie criminală”. Asigură, de asemenea, că sunt dispuşi să moară pentru preşedintele lor.

De fapt, l-au sprijinit pe Putin încă de la început şi i-au susţinut iniţiativele. Ba chiar s-au pus în slujba lui şi şi-au asumat rolul de „războinici” ai acestuia.

Potrivit unei investigaţii publicate în 2003, „Lupii Nopţii” au adepţi în Germania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Letonia, Republica Macedonia, Cehia, România, Serbia şi, inclusiv, în Australia şi Filipine.

Se crede că grupul are între 5.000 şi 7.000 de adepţi iar cei interesaţi să facă parte din frăţia „Lupilor” trebuie să îndeplinească, înainte de toate, trei cerinţe fundamentale: să fie bărbaţi, să fie heterosexuali şi să fie născuţi într-o republică sovietică.

Cine este „Chirurgul”, liderul motocicliștilor pro-Kremlin

Liderul grupului este Alexander Zaldostanov, căruia colegii îi spun „Chirurgul” pentru că are studii medicale.

Acesta s-a întâlnit pentru prima dată cu preşedintele rus Vladimir Putin în 2009. De atunci, Putin nu s-a sfiit să-l numească „fratele meu“. „Chirurgul“ a devenit simbolul naţionalismului rus.

A fost decorat cu Ordinul de Merit pentru „activitatea sa în educaţia patriotică a tineretului“ şi a purtat Flacara olimpică la Soci. El este cel care se ocupă de organizarea celor mai grandioase spectacole patriotice transmise în direct de televiziunile ruseşti.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.