Lupta cu inflația: Armașu spune când se vor atenua scumpirile

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu susține că inflația ar putea reveni la 5% de la sfârșitul anului 2022.

BNM urmează să facă o altă prognoză în perioada ianuarie-februarie pe fundalul informațiilor noi care sunt atent analizate în baza indicatorilor bugetului de stat pe 2022, de starea piețelor, precum și de legile privind pensiile, cuantumul compensației, care împreună vor influența indicele prețurilor de consum în țară.

Toate aceste detalii vor fi incluse în noua prognoză, în care BNM își va prezenta viziunea asupra inflației în 2022. În conformitate cu noua prognoză, BNM va construi și politică monetar-creditară”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

În ceea ce privește scumpirea creditelor și a depozitelor bancare urmare a inflației mai mari, guvernatorul BNM afirmă că e dificil de prognozat.

În mod tradițional, creșterea inflației duce la o creștere a dobânzilor, așa se întâmplă întotdeauna. Dar, pe de altă parte, dacă ne întoarcem la cerere și ofertă de pe piață, nu cred că ratele de atracție vor crește atât de mult la depozite. Da, cu siguranță vor crește, dar la ce nivel, îmi este greu să spun. Acest lucru va fi legat de cererea pentru resursele de credit. Noi, cei de la Bancă, ne așteptăm ca cererea la credite în 2022 să fie mai moderată decât în 2021. Aceasta înseamnă că și cererea pentru resursele de depozit va fi mai moderată, așa că ratele nu ar trebui să se modifice semnificativ. Oferta și cererea trebuie să atingă un anumit nivel de echilibru. Acest lucru sugerează că cu greu ne putem aștepta la o creștere radicală a dobânzilor la depozite și împrumuturi”, a precizat Armașu.

#prognoza #Armașu #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va putea construi, în viitorul apropiat, depozite subterane proprii pentru stocarea gazelor naturale, din cauza limitărilor geologice și a costurilor uriașe ale unui astfel de proiect. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investițiile necesare ar ajunge la circa 16 miliarde de dolari, o sumă pe care autoritățile o consideră prohibitivă în actualul context, scrie moldova1.

„Nu avem foste depozite sau zăcăminte de gaze deja epuizate în care am putea injecta și n-avem nici mine de sare, pentru că aceste depozite subterane se construiesc în anumite structuri geologice. (…) investițiile pentru un astfel de depozit subteran s-ar ridica la vreo 16 miliarde de dolari. Deci, sunt niște costuri foarte mari”, a declarat Junghietu la emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, ediția din 11 februarie.

În lipsa unor capacități interne, rezervele strategice ale țării sunt păstrate în depozite din statele vecine, pe baza unor înțelegeri de cooperare. Ministrul a precizat că autoritățile de la Kiev au reiterat garanțiile privind siguranța stocurilor, iar decizia luată anul trecut a fost de a împărți rezervele în două: 45% în Ucraina și peste 55% în România.

Totodată, Junghietu a menționat că Republica Moldova deține 22,6 milioane de metri cubi de gaze stocate în Ucraina.

Pe fundalul scăderii prețurilor de achiziție, autoritățile indică și o ieftinire a costului gazelor în 2026. Estimările arată un preț mediu anual de aproximativ 404 euro/1.000 m³ (circa 38 euro/MWh), cu aproape 17% mai mic față de anul precedent, evoluție care a permis reducerea tarifelor pentru populație.

Conform deciziei ANRE, tariful final pentru consumatorii casnici a fost stabilit la 14,42 lei/m³, față de 16,74 lei/m³, tarif aplicat până la 3 februarie.