Lupta cu inflația: Armașu spune când se vor atenua scumpirile

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu susține că inflația ar putea reveni la 5% de la sfârșitul anului 2022.

BNM urmează să facă o altă prognoză în perioada ianuarie-februarie pe fundalul informațiilor noi care sunt atent analizate în baza indicatorilor bugetului de stat pe 2022, de starea piețelor, precum și de legile privind pensiile, cuantumul compensației, care împreună vor influența indicele prețurilor de consum în țară.

Toate aceste detalii vor fi incluse în noua prognoză, în care BNM își va prezenta viziunea asupra inflației în 2022. În conformitate cu noua prognoză, BNM va construi și politică monetar-creditară”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

În ceea ce privește scumpirea creditelor și a depozitelor bancare urmare a inflației mai mari, guvernatorul BNM afirmă că e dificil de prognozat.

În mod tradițional, creșterea inflației duce la o creștere a dobânzilor, așa se întâmplă întotdeauna. Dar, pe de altă parte, dacă ne întoarcem la cerere și ofertă de pe piață, nu cred că ratele de atracție vor crește atât de mult la depozite. Da, cu siguranță vor crește, dar la ce nivel, îmi este greu să spun. Acest lucru va fi legat de cererea pentru resursele de credit. Noi, cei de la Bancă, ne așteptăm ca cererea la credite în 2022 să fie mai moderată decât în 2021. Aceasta înseamnă că și cererea pentru resursele de depozit va fi mai moderată, așa că ratele nu ar trebui să se modifice semnificativ. Oferta și cererea trebuie să atingă un anumit nivel de echilibru. Acest lucru sugerează că cu greu ne putem aștepta la o creștere radicală a dobânzilor la depozite și împrumuturi”, a precizat Armașu.

#prognoza #Armașu #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.