Lupta cu inflația: Armașu spune când se vor atenua scumpirile

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu susține că inflația ar putea reveni la 5% de la sfârșitul anului 2022.

BNM urmează să facă o altă prognoză în perioada ianuarie-februarie pe fundalul informațiilor noi care sunt atent analizate în baza indicatorilor bugetului de stat pe 2022, de starea piețelor, precum și de legile privind pensiile, cuantumul compensației, care împreună vor influența indicele prețurilor de consum în țară.

Toate aceste detalii vor fi incluse în noua prognoză, în care BNM își va prezenta viziunea asupra inflației în 2022. În conformitate cu noua prognoză, BNM va construi și politică monetar-creditară”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

În ceea ce privește scumpirea creditelor și a depozitelor bancare urmare a inflației mai mari, guvernatorul BNM afirmă că e dificil de prognozat.

În mod tradițional, creșterea inflației duce la o creștere a dobânzilor, așa se întâmplă întotdeauna. Dar, pe de altă parte, dacă ne întoarcem la cerere și ofertă de pe piață, nu cred că ratele de atracție vor crește atât de mult la depozite. Da, cu siguranță vor crește, dar la ce nivel, îmi este greu să spun. Acest lucru va fi legat de cererea pentru resursele de credit. Noi, cei de la Bancă, ne așteptăm ca cererea la credite în 2022 să fie mai moderată decât în 2021. Aceasta înseamnă că și cererea pentru resursele de depozit va fi mai moderată, așa că ratele nu ar trebui să se modifice semnificativ. Oferta și cererea trebuie să atingă un anumit nivel de echilibru. Acest lucru sugerează că cu greu ne putem aștepta la o creștere radicală a dobânzilor la depozite și împrumuturi”, a precizat Armașu.

#prognoza #Armașu #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.