Lupta cu inflația: Armașu spune când se vor atenua scumpirile

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu susține că inflația ar putea reveni la 5% de la sfârșitul anului 2022.

BNM urmează să facă o altă prognoză în perioada ianuarie-februarie pe fundalul informațiilor noi care sunt atent analizate în baza indicatorilor bugetului de stat pe 2022, de starea piețelor, precum și de legile privind pensiile, cuantumul compensației, care împreună vor influența indicele prețurilor de consum în țară.

Toate aceste detalii vor fi incluse în noua prognoză, în care BNM își va prezenta viziunea asupra inflației în 2022. În conformitate cu noua prognoză, BNM va construi și politică monetar-creditară”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

În ceea ce privește scumpirea creditelor și a depozitelor bancare urmare a inflației mai mari, guvernatorul BNM afirmă că e dificil de prognozat.

În mod tradițional, creșterea inflației duce la o creștere a dobânzilor, așa se întâmplă întotdeauna. Dar, pe de altă parte, dacă ne întoarcem la cerere și ofertă de pe piață, nu cred că ratele de atracție vor crește atât de mult la depozite. Da, cu siguranță vor crește, dar la ce nivel, îmi este greu să spun. Acest lucru va fi legat de cererea pentru resursele de credit. Noi, cei de la Bancă, ne așteptăm ca cererea la credite în 2022 să fie mai moderată decât în 2021. Aceasta înseamnă că și cererea pentru resursele de depozit va fi mai moderată, așa că ratele nu ar trebui să se modifice semnificativ. Oferta și cererea trebuie să atingă un anumit nivel de echilibru. Acest lucru sugerează că cu greu ne putem aștepta la o creștere radicală a dobânzilor la depozite și împrumuturi”, a precizat Armașu.

#prognoza #Armașu #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.