Lupta cu inflația: Armașu spune când se vor atenua scumpirile

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu susține că inflația ar putea reveni la 5% de la sfârșitul anului 2022.

BNM urmează să facă o altă prognoză în perioada ianuarie-februarie pe fundalul informațiilor noi care sunt atent analizate în baza indicatorilor bugetului de stat pe 2022, de starea piețelor, precum și de legile privind pensiile, cuantumul compensației, care împreună vor influența indicele prețurilor de consum în țară.

Toate aceste detalii vor fi incluse în noua prognoză, în care BNM își va prezenta viziunea asupra inflației în 2022. În conformitate cu noua prognoză, BNM va construi și politică monetar-creditară”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

În ceea ce privește scumpirea creditelor și a depozitelor bancare urmare a inflației mai mari, guvernatorul BNM afirmă că e dificil de prognozat.

În mod tradițional, creșterea inflației duce la o creștere a dobânzilor, așa se întâmplă întotdeauna. Dar, pe de altă parte, dacă ne întoarcem la cerere și ofertă de pe piață, nu cred că ratele de atracție vor crește atât de mult la depozite. Da, cu siguranță vor crește, dar la ce nivel, îmi este greu să spun. Acest lucru va fi legat de cererea pentru resursele de credit. Noi, cei de la Bancă, ne așteptăm ca cererea la credite în 2022 să fie mai moderată decât în 2021. Aceasta înseamnă că și cererea pentru resursele de depozit va fi mai moderată, așa că ratele nu ar trebui să se modifice semnificativ. Oferta și cererea trebuie să atingă un anumit nivel de echilibru. Acest lucru sugerează că cu greu ne putem aștepta la o creștere radicală a dobânzilor la depozite și împrumuturi”, a precizat Armașu.

#prognoza #Armașu #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape o treime dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că perioada în care oamenii au trăit cel mai prost este cea a actualei guvernări PAS. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, 32,9% dintre respondenți indică guvernele Gavrilița/Recean /Munteanu drept perioada cu cele mai dificile condiții de trai.

Pe locul doi se află guvernarea Maia Sandu (PAS + PSRM), menționată de 15,8% dintre respondenți, urmată de guvernele conduse de Vladimir Voronin înainte de 2010 – 14,6%. Guvernele Ion Chicu (PSRM + PDM) și Vlad Filat (AIE) sunt menționate de sub 5% dintre respondenți, la fel ca și guvernarea Pavel Filip (PDM). Totodată, 6,3% spun că „nici una” dintre guvernări nu a fost cea mai proastă, iar 17,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Percepția negativă este confirmată și de evaluarea stării actuale a economiei. La întrebarea privind gradul de satisfacție față de situația economică a țării, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte nemulțumit”, 55% dintre respondenți au ales valorile între 1 și 4. Doar 15% au oferit note pozitive, între 7 și 10, în timp ce 27% s-au poziționat în zona de mijloc (5–6). Procentul celor foarte mulțumiți este marginal – sub 4%.

În ceea ce privește situația financiară a gospodăriilor, 36% dintre respondenți afirmă că aceasta a rămas la fel în ultimele 12 luni, iar 36% cred că va rămâne neschimbată și în următorul an. Totuși, percepția negativă domină: 36% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, iar 20% se așteaptă la o deteriorare și în următoarele 12 luni. Doar 17% afirmă că au înregistrat o îmbunătățire recent, iar 29% speră la o evoluție mai bună în perioada următoare.

Datele pentru realizarea sondajului IMAS au fost colectate în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie, în 87 de localități din Republica Moldova. Eșantionul a cuprins 1.123 de respondenți.