Putin a pierdut în Ucraina populaţia unui oraş de dimensiunea Sorocii

Kiev informează că, din 24 februarie, „armata noastră a eliminat peste 38.000 de invadatori”.

„În perioada 24 februarie până pe 17 iulie, forţele care apărau Ucraina au eliminat aproape 38.300 de soldaţi ruşi, 160 doar în ultima zi”, au informat astăzi forţele armate ucrainene, potrivit agenţiei de presă Ukrinform.

În Republica Moldova, poopulaţie de circa 38.000 de persoane au localităţi precum Soroca și Cahul. Cifrele sunt din anul 2019La 1 ianuarie 2021, Rusia avea o populaţie de 146.238.185 de locuitori.

„Armata a distrus 1.684 de tancuri inamice, 3.879 de vehicule blindate de luptă, 846 de sisteme de artilerie, 248 de tunuri antiaeriene, 110 de sisteme de apărare antiaeriană, 220 de avioane de război, 188 de elicoptere, 688 de drone, 617 de rachete, 617 de nave de război, camioane şi cisterne şi 68 de unităţi de echipamente speciale”, mai comunică oamenii de la Kiev.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#populație #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.