Luxul, accesibil nu doar pentru bogați: Gucci lansează un magazin online cu produse second-hand

Brandul de lux Gucci a lansat Vault, un magazin online cu produse second-hand. Noul magazin oferă clienților acces la piese vintage ale mărcii: de la articole vestimentare, accesorii, până la obiecte pentru home&deco și bagaje de călătorie, scrie publicația Retail Detail. Astfel, nu doar cei bogați își vor permite articole de lux, dar și cei care au venituri mai modeste.

Noul magazin online va fi o arhivă virtuală pentru casa de modă și un concept de magazin digital. Pe tot parcursul anului, piesele clasicele ale casei de modă vor fi lansate pe site-ul Vault într-un număr limitat, scrie WallStreet.ro.

Potrivit informațiilor, produsele second-hand sunt selectate cu atenție de experții Gucci sau chiar și de către echipa de creație a casei de modă. Articolele vestimentare și accesoriile vor fi restaurate și livrate clienților în ambalaje personalizate.

Magazinul online va deveni o platformă unde și alți designeri vor putea să vândă produse la mână a doua, printre aceștia se numără deja Collina Strada, Ahluwalia și Yueqi Qi. Gucci va adăuga atât produse vintage, cât și modele noi pentru a oferi clienților o experiență cât mai variată.

Pentru a avea acces la produse este necesar să creezi un cont. Din păcate, compania nu va face livrări în Republica Moldova.

În prezent, magazinul găzduiește o selecție introductivă de oferte de epocă: accesorii Gucci, îmbrăcăminte, genți de mână și articole de uz casnic cuprinse între anii ’60 și ’90. Unele piese – inclusiv o geantă Jackie din anii ’70 – sunt pictate manual, făcându-le unice.

Gucci este o companie italiană care produce și comercializează produse de lux. Istoria brandului a început în 1904, atunci când fondatorul casei de modă, Guccio Gucci, a deschis un atelier de pielărie. Afacerea a început să ia avânt în 1921, considerat anul oficial de fondare a companiei.

#vintage #gucci #lux #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe proiectul de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2026 a cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea unei sume totale de 56,4 milioane de lei, bani care vor fi direcționați către 56 de organizații internaționale și regionale, în baza angajamentelor asumate de statul moldovean prin tratate și acorduri ratificate

Lista este structurată în două categorii distincte. Pentru patru organizații parlamentare internaționale sunt prevăzute alocații în valoare de 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru 52 de organizații internaționale și regionale sunt planificate 54,6 milioane de lei, adică aproape 97% din suma totală prevăzută pentru 2026

Cele mai mari cotizații urmează să fie achitate către Consiliul Europei, unde contribuția totală, inclusiv cele voluntare, ajunge la 10,68 milioane de lei. O sumă de 5,41 milioane de lei este destinată Organizația Națiunilor Unite, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare va primi aproape 4,93 milioane de lei. Printre contribuțiile mari se mai numără cele către Comisia Dunării, în valoare de 3,56 milioane de lei, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM, cu peste 2,22 milioane de lei, precum și Organizația Internațională a Francofoniei, care va beneficia de 2,04 milioane de lei

Pe listă se mai regăsesc contribuții către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Sănătății, Curtea Penală Internațională, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL, Tratatul Comunității Energetice, precum și către structuri internaționale din domeniul poștal, telecomunicații, aviație civilă, standardizare și transport feroviar

Nota de fundamentare arată că alocațiile pentru 2026 sunt cu aproximativ 4,4% mai mari față de cele aprobate pentru anul 2025, creșterea fiind determinată de majorarea cotizațiilor în cadrul unor organizații internaționale și de fluctuațiile cursului valutar. În același timp, numărul total al organizațiilor finanțate se reduce cu trei față de anul precedent, ceea ce a permis economii parțiale redirecționate pentru acoperirea creșterilor de costuri.