Macron a dat vestea cea mare. Ucraina și Moldova nu vor mai avea nevoie de integrarea în UE

Franța propune crearea Comunității Politice Europene (CPE), după cum o descria președintele Emmanuel Macron încă din luna mai, la discuția purtată cu Maia Sandu, președintele R. Moldova, în cadrul vizitei realizate la Paris. Conform presei internaționale, ambasadorii UE discută miercuri, 15 iunie, pe baza documentului propus de statul francez.

„Planul Macron” este, momentan, un document informal, care stipulează că deși Ucraina speră și are „aspirații legitime” de aderare la UE, procesul va fi unul lung și, deci, inutil pe termen scurt.

Franța vrea să creeze o nouă structură politică europeană

Mai mult, aderarea nu va răspunde unor nevoi imediate ale ucrainenilor, pentru că nu oferă „cadrul politic necesar pentru a răspunde nevoilor stringente, istorice și geopolitice care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, dar nici nu oferă cadrul pentru a „dezvolta structura politică a continentului nostru european”, conform documentului.

Emmanuel Macron plănuiește să creeze o structură politică nouă, „care să unească toate țările interesate să întărească securitatea, stabilitatea și prosperitatea” continentului european.

CPE, deschisă inclusiv pentru statele non-UE

Astfel, CPE „ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: dacă doresc să adere, au părăsit-o, nici nu plănuiesc să adere sau au numai legături economice cu UE”.

Totuși, Comunitatea Politică Europeană „nu va înlocui” Consiliul Europei ori Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care sunt exemple de alte organizații care includ membri din exteriorul UE.

Decizia lui Emmanuel Macron de a pune în circulație acest document informal reprezintă „un balon de încercare”, ce nu are șanse de a se realiza, arătând o divizare la nivelul Uniunii Europene în ce privește intențiile Ucrainei, Republicii Moldova sau Georgia de a adera la UE, scrie publicația Politico.

Aderarea la UE ar putea să mai aștepte

Republica Moldova a salutat decizia lui Macron de creare a acestei Comunități Politice Europene, dar inițiativa se lovește de refuzul celorlalte state din estul UE, printre care și România, de a accepta o astfel de structură politică nouă.

Lansarea documentului informal vine cu câteva zile înainte ca în Comisia Europeană să fie făcută recomandarea în legătură cu cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, în ce privește statutul de stat candidat, un prim pas formal în procesul de aderare la UE.

#aderare #Macron #vizita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linie electrică Vulcănești–Chișinău, considerată una dintre cele mai importante investiții pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, nu ar fi putut preveni actuala criză provocată de avarierea liniei de înaltă tensiune Vulcănești – Isaccea, au recunoscut autoritățile în cadrul Comisiei pentru situații excepționale.

Întrebat direct de deputatul Vasile Costiuc dacă linia ar fi „salvat situația” în cazul în care ar fi fost deja funcțională, șeful Moldelectrica, Sergiu Carmanschi, directorul Moldelectrica a răspuns categoric: „Nu. Deoarece noi am pierdut unica legătură dintre Republica Moldova și Ucraina”.

Oficialul a explicat că problema nu ține de transportul intern al energiei, ci de lipsa capacității de import, după scoaterea din funcțiune a liniei Isaccea–Vulcănești. Astfel, chiar și cu linia Vulcănești–Chișinău operațională, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu aceleași dificultăți în asigurarea necesarului de consum.

În acest context, Carmanschi a precizat că autoritățile lucrează la diversificarea interconexiunilor, inclusiv prin construcția unei noi linii de 400 kV Bălți–Suceava, proiect aflat în derulare pe partea română, în timp ce în Republica Moldova procedurile de achiziție sunt în curs.

Declarațiile au stârnit reacții în cadrul ședinței. Deputatul Vasile Costiuc a pus sub semnul întrebării relevanța investițiilor majore în interconectare, sugerând că acestea nu oferă protecție în fața unor riscuri externe, precum atacurile asupra infrastructurii energetice din afara țării.

La rândul său, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a subliniat că rolul liniei Vulcănești–Chișinău este diferit. „Acea linie rezolvă problema care ține de șantaj din partea regimului separatist din Transnistria. Asta a fost intenția”, a declarat acesta, care menționat că proiectul contribuie la reducerea dependenței de regiunea transnistreană, chiar dacă nu poate elimina complet vulnerabilitățile externe.