Macron a dat vestea cea mare. Ucraina și Moldova nu vor mai avea nevoie de integrarea în UE

Franța propune crearea Comunității Politice Europene (CPE), după cum o descria președintele Emmanuel Macron încă din luna mai, la discuția purtată cu Maia Sandu, președintele R. Moldova, în cadrul vizitei realizate la Paris. Conform presei internaționale, ambasadorii UE discută miercuri, 15 iunie, pe baza documentului propus de statul francez.

„Planul Macron” este, momentan, un document informal, care stipulează că deși Ucraina speră și are „aspirații legitime” de aderare la UE, procesul va fi unul lung și, deci, inutil pe termen scurt.

Franța vrea să creeze o nouă structură politică europeană

Mai mult, aderarea nu va răspunde unor nevoi imediate ale ucrainenilor, pentru că nu oferă „cadrul politic necesar pentru a răspunde nevoilor stringente, istorice și geopolitice care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, dar nici nu oferă cadrul pentru a „dezvolta structura politică a continentului nostru european”, conform documentului.

Emmanuel Macron plănuiește să creeze o structură politică nouă, „care să unească toate țările interesate să întărească securitatea, stabilitatea și prosperitatea” continentului european.

CPE, deschisă inclusiv pentru statele non-UE

Astfel, CPE „ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: dacă doresc să adere, au părăsit-o, nici nu plănuiesc să adere sau au numai legături economice cu UE”.

Totuși, Comunitatea Politică Europeană „nu va înlocui” Consiliul Europei ori Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care sunt exemple de alte organizații care includ membri din exteriorul UE.

Decizia lui Emmanuel Macron de a pune în circulație acest document informal reprezintă „un balon de încercare”, ce nu are șanse de a se realiza, arătând o divizare la nivelul Uniunii Europene în ce privește intențiile Ucrainei, Republicii Moldova sau Georgia de a adera la UE, scrie publicația Politico.

Aderarea la UE ar putea să mai aștepte

Republica Moldova a salutat decizia lui Macron de creare a acestei Comunități Politice Europene, dar inițiativa se lovește de refuzul celorlalte state din estul UE, printre care și România, de a accepta o astfel de structură politică nouă.

Lansarea documentului informal vine cu câteva zile înainte ca în Comisia Europeană să fie făcută recomandarea în legătură cu cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, în ce privește statutul de stat candidat, un prim pas formal în procesul de aderare la UE.

#aderare #Macron #vizita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia