Macron a dat vestea cea mare. Ucraina și Moldova nu vor mai avea nevoie de integrarea în UE

Franța propune crearea Comunității Politice Europene (CPE), după cum o descria președintele Emmanuel Macron încă din luna mai, la discuția purtată cu Maia Sandu, președintele R. Moldova, în cadrul vizitei realizate la Paris. Conform presei internaționale, ambasadorii UE discută miercuri, 15 iunie, pe baza documentului propus de statul francez.

„Planul Macron” este, momentan, un document informal, care stipulează că deși Ucraina speră și are „aspirații legitime” de aderare la UE, procesul va fi unul lung și, deci, inutil pe termen scurt.

Franța vrea să creeze o nouă structură politică europeană

Mai mult, aderarea nu va răspunde unor nevoi imediate ale ucrainenilor, pentru că nu oferă „cadrul politic necesar pentru a răspunde nevoilor stringente, istorice și geopolitice care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, dar nici nu oferă cadrul pentru a „dezvolta structura politică a continentului nostru european”, conform documentului.

Emmanuel Macron plănuiește să creeze o structură politică nouă, „care să unească toate țările interesate să întărească securitatea, stabilitatea și prosperitatea” continentului european.

CPE, deschisă inclusiv pentru statele non-UE

Astfel, CPE „ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: dacă doresc să adere, au părăsit-o, nici nu plănuiesc să adere sau au numai legături economice cu UE”.

Totuși, Comunitatea Politică Europeană „nu va înlocui” Consiliul Europei ori Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care sunt exemple de alte organizații care includ membri din exteriorul UE.

Decizia lui Emmanuel Macron de a pune în circulație acest document informal reprezintă „un balon de încercare”, ce nu are șanse de a se realiza, arătând o divizare la nivelul Uniunii Europene în ce privește intențiile Ucrainei, Republicii Moldova sau Georgia de a adera la UE, scrie publicația Politico.

Aderarea la UE ar putea să mai aștepte

Republica Moldova a salutat decizia lui Macron de creare a acestei Comunități Politice Europene, dar inițiativa se lovește de refuzul celorlalte state din estul UE, printre care și România, de a accepta o astfel de structură politică nouă.

Lansarea documentului informal vine cu câteva zile înainte ca în Comisia Europeană să fie făcută recomandarea în legătură cu cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, în ce privește statutul de stat candidat, un prim pas formal în procesul de aderare la UE.

#aderare #Macron #vizita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”