Macron a dat vestea cea mare. Ucraina și Moldova nu vor mai avea nevoie de integrarea în UE

Franța propune crearea Comunității Politice Europene (CPE), după cum o descria președintele Emmanuel Macron încă din luna mai, la discuția purtată cu Maia Sandu, președintele R. Moldova, în cadrul vizitei realizate la Paris. Conform presei internaționale, ambasadorii UE discută miercuri, 15 iunie, pe baza documentului propus de statul francez.

„Planul Macron” este, momentan, un document informal, care stipulează că deși Ucraina speră și are „aspirații legitime” de aderare la UE, procesul va fi unul lung și, deci, inutil pe termen scurt.

Franța vrea să creeze o nouă structură politică europeană

Mai mult, aderarea nu va răspunde unor nevoi imediate ale ucrainenilor, pentru că nu oferă „cadrul politic necesar pentru a răspunde nevoilor stringente, istorice și geopolitice care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, dar nici nu oferă cadrul pentru a „dezvolta structura politică a continentului nostru european”, conform documentului.

Emmanuel Macron plănuiește să creeze o structură politică nouă, „care să unească toate țările interesate să întărească securitatea, stabilitatea și prosperitatea” continentului european.

CPE, deschisă inclusiv pentru statele non-UE

Astfel, CPE „ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: dacă doresc să adere, au părăsit-o, nici nu plănuiesc să adere sau au numai legături economice cu UE”.

Totuși, Comunitatea Politică Europeană „nu va înlocui” Consiliul Europei ori Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care sunt exemple de alte organizații care includ membri din exteriorul UE.

Decizia lui Emmanuel Macron de a pune în circulație acest document informal reprezintă „un balon de încercare”, ce nu are șanse de a se realiza, arătând o divizare la nivelul Uniunii Europene în ce privește intențiile Ucrainei, Republicii Moldova sau Georgia de a adera la UE, scrie publicația Politico.

Aderarea la UE ar putea să mai aștepte

Republica Moldova a salutat decizia lui Macron de creare a acestei Comunități Politice Europene, dar inițiativa se lovește de refuzul celorlalte state din estul UE, printre care și România, de a accepta o astfel de structură politică nouă.

Lansarea documentului informal vine cu câteva zile înainte ca în Comisia Europeană să fie făcută recomandarea în legătură cu cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, în ce privește statutul de stat candidat, un prim pas formal în procesul de aderare la UE.

#aderare #Macron #vizita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.