MAEIE către moldovenii din Turcia: Păstrați în locuri sigure actele, biletele și banii. Evitați zonele afectate

După incendiile puternice înregistrate în ultimele zile în sudul Turciei, pe litoralul Mării Mediterane, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene vin cu un anunț important pentru cetățenii moldoveni.

Astfel, autoritățile de la noi îndeamnă oamenii să respecte anunţurile autorităţilor locale și să păstreze în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile de credit.

La fel, responsabilii îndeamnă cei plecați în vacanță să evite circulaţia pe timp de noapte, locurile aglomerate şi deplasarea în zone afectate de incendii.

„MAEIE prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Ankara, urmărește evoluțiile privind incendiile puternice care se manifestă în perimetrul localităților Manavgat, provincia Antalya, Marmaris și Milas-Didim din regiunea Muğla, precum și zonele forestiere din Adana, Kayseri, Osmaniye și Mersi”, se arată în comunicatul MAE.

Potrivit informațiilor obținute de la Serviciul Situații Excepționale din Turcia, niciun cetățean al Republicii Moldova nu a avut de suferit, iar echipele de jandarmerie au evacuat persoanele care se aflau în apropierea zonelor periculoase.

Cetățenii moldoveni care se confruntă cu o situație dificilă, specială, sau cu un caracter de urgență, pot telefona la Ambasada Republicii Moldova la Ankara + 90 538 687 21 01 și la numărul de urgență al Consulatului general al Republicii Moldova la Istanbul +90 535 983 01 73.

Amintim că deja de câteva zile, în Turcia, zona Mării Mediteraneene, s-au declașant incendii de proporții. Flăcările au fost atât de puternice încât au ajuns până la stațiunile turistice.

#incendii #Turcia #recomandari #MAEIE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.