Giganții financiari părăsesc SUA! Datoria explozivă și politica lui Trump provoacă panică

05 Iun. 2025, 17:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Iun. 2025, 17:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Investitorii instituţionali de calibru încep să-şi retragă masiv capitalurile din Statele Unite, alarmati de escaladarea datoriilor federale şi de politicile comerciale imprevizibile promovate de preşedintele Donald Trump. Într-o mişcare fără precedent, fonduri uriaşe încep să se orienteze spre pieţele din Europa şi Asia, punând sub semnul întrebării dominaţia tradiţională a bursei americane, informează Bench Market Beat, citat de businessmagazin.ro.

În ultimele luni, volatilitatea accentuată a politicii comerciale americane a generat turbulenţe pe pieţele globale, provocând o depreciere semnificativă a dolarului şi o performanţă slabă a indicilor bursieri de pe Wall Street, în contrast cu rivalii europeni care au înregistrat creşteri notabile.

Proiectul de reformă fiscală propus de Trump, deşi considerat „revoluţionar” de susţinători, este estimat să adauge peste 2,4 trilioane de dolari la datoria naţională a SUA în următorul deceniu. Acest context tensionat ridică serioase semne de întrebare în rândul marilor jucători financiari, care îşi reevaluează expunerea pe piaţa americană.

„Deficitul era deja o problemă. Acum doar se agravează”, a avertizat Seth Bernstein, CEO al AllianceBernstein, care administrează active de peste 7.800 de miliarde de dolari.

„Când combini incertitudinea unei politici comerciale haotice cu deteriorarea fiscală, este firesc să ne gândim la diversificare.”

Companii de investiţii, fonduri de pensii şi giganţi financiari precum Neuberger Berman, Schroders şi Blackstone încep să îşi redirecţioneze fondurile către Marea Britanie, Franţa şi Germania. Chiar şi fondul de pensii Caisse de dépôt et placement du Québec – al doilea cel mai mare din Canada – a anunţat că va reduce expunerea pe SUA în favoarea Europei.

„America a fost, timp de un secol, cel mai profitabil loc în care să investeşti. Dar începem să ne întrebăm dacă această excepţionalitate americană mai este valabilă”, a declarat un oficial canadian.

Concret, în 2025, S&P 500 este în scădere cu aproape 2%, în timp ce Stoxx Europe 600 înregistrează o creştere de 9%.

Chiar dacă multe dintre tarifele impuse de Trump au fost retrase, dolarul american rămâne aproape de un minim al ultimilor trei ani, înregistrând o scădere de 9% doar în acest an. Acest lucru afectează direct încrederea investitorilor străini în moneda şi activele americane.

În schimb, Europa oferă o relativă stabilitate politică, investiţii în infrastructură şi o revenire economică lentă, dar constantă – ingrediente atractive pentru capitalul internaţional în căutare de siguranţă.

Unii investitori rămân prudenţi, întrebându-se dacă pieţele fragmentate din Europa sau Asia pot absorbi volumele uriaşe de capital relocate. „Europa are potenţial, dar e birocratică. China e complexă. Unde mai poţi plasa zeci de miliarde cu încredere?”, se întreabă Mark de la Oaktree Capital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.