Spațiile comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău, cunoscute ca „Magazinele Șor” vor fi scoase din nou la licitație, după două runde eșuate.
Aeroportul anunță data de 5 septembrie 2024 a procesului de desfășurare a licitației cu strigare, pentru locațiunea activelor neutilizate destinate activității de Travel Retail & Food and Beverages. Termenul de depunere a actelor: 05.09.2024, ora 08:00 – 09.09.2024, ora 12:00.
Licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat de două ori. Prima licitație a fost anunțată la data de 18 ianuarie, în condițiile în care în concurs s-au înscris doar două companii: Lagardère și LeBridge. La începutul lunii martie, autoritățile au anunțat o nouă licitație, iar pe 25 martie una dintre cele două companii a anunțat că s-a răzgândit și nu va mai participa la licitația repetată. APP a decis să modifice condițiile de participare, pentru a atrage mai multe companii internaționale de renume.
Pe 29 martie, administrația Aeroportului Chișinău anunța lansarea celei de-a treia licitații, iar pe 21 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările legislative care extindeau termenul de arendă a spațiilor comerciale, adoptate la inițiativa deputatului Radu Marian. Legea a fost reexaminată și revotată în Parlament.
Cetățenii din comunele Parcova, Zăbriceni și Hincăuți, raionul Edineț, participă la o serie de sesiuni de instruire dedicate apei, canalizării și protecției mediului. În total, sunt organizate 15 sesiuni de instruire – câte cinci teme comune în fiecare localitate – menite să crească nivelul de informare și responsabilitatea comunităților.
Temele abordate sunt diverse, de la gestionarea și finanțarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, la compostarea deșeurilor biodegradabile, identificarea surselor de poluare a apei și prevenirea acestora.
„Am învățat despre apă, de unde se ia apa, de unde provine, pe unde trece, ce se adaugă. Am învățat despre deșeuri, care din ele se reciclează, care nu”, a spus o participantă.
O altă locuitoare a menționat importanța subiectului:
„Pentru poluarea apei e foarte important. Ne pare foarte rău că au secat foarte multe fântâni în sat și avem noroc de apa care s-a canalizat prin primărie împreună cu agenții economici.”
Participanții afirmă că vor transmite mai departe informațiile acumulate: „Îi vom informa și pe alții ce se poate de utilizat, ce se folosește, ceea ce dăunează sănătății.”
„Cred că este o experiență creativă, binevenită, și chiar aș sugera ca astfel de ședințe să se petreacă într-un număr mai mare a locuitorilor din satul nostru cu scop de informare, că informarea este o cunoaștere”, a spus o altă participantă.
Primarul comunei Parcova, Marcel Snegur, a subliniat și impactul pentru administrația locală:
„Am fost informați și despre alte servicii, așa ca colectare de deșeuri, separarea colectării deșeurilor, transportarea, gestionarea și multe alte lucruri benefice, atât pentru cetățeni, cât și pentru administrația public-locală. De aceea, împreună cu partenerii de dezvoltare, împreună cu Asociația Obștească «Moștenitorii», am avut și un concurs de selectare a fântânilor de mină cele mai amenajate din ambele localități ale comunei.”
Maxim Moroga, speaker în cadrul evenimentului, a punctat obiectivul campaniilor:
„În rezultat acestor campanii de informare, ne dorim ca reprezentații comunității locale să participe activ la luarea de decizii pentru prestarea unor servicii de calitate și a unor servicii continue.”
La rândul său, Gheorghe Cecan, manager de proiect din partea AO „Moștenitorii”, a declarat:
„Noi desfășurăm la moment sesiuni de informare, instruire a populației din comunele participante în proiect, anume din Parcova, Hincăuți și Zăbriceni. Scopul principal al instruirilor este de a informa și a implica cetățenii în gestionarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare și în protecția mediului înconjurător.”
Evenimentul are loc în cadrul proiectului „Apă de calitate pentru trai și sănătate”, implementat de AO „Moștenitorii”, parte a programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, finanțat de Uniunea Europeană, guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei și implementat de GIZ, ADA și SFPL în Moldova.
