Mahării loteriei se „scaldă-n” bani cu venituri de miliarde. Alaiba: Loteria e un viciu și nu trebuie promovat

15 Dec. 2021, 14:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Dec. 2021, 14:37 // Actual //  bani.md

Zilnic, în Republica Moldova, se vând peste 1,3 milioane de bilete la loterie, iar cumpărătorii sunt în general persoane vulnerabile. În ultimele opt luni, veniturile industriei jocurilor de noroc au crescut de la 600 de milioane, la 2,6 miliarde de lei în opt luni ale lui 2021. Impozitele plătite către stat sunt zero, a declarat deputatul PAS, Dumitru Alaiba, care a explicat interzicerea publicității jocurilor de noroc de la 1 ianuarie 2022.

Este o problemă, pentru că atunci când omul dă o mare parte din venitul său pe asemenea viciu, pentru că este un viciu, înseamnă că el nu își alocă bani pentru alte necesități. Și iarăși, noi vorbim de pensionari, cazuri reale, oameni care jumătate din pensie la momentul în care o primesc o dau pe bilete de loterie. Acestea-s cazuri din satele noastre, cazuri pe care le putem vedea pur și simplu la o plimbare prin localitățile noastre rurale. Deci, nu trebuie să negăm problema. (…) Dacă e să fac o paralelă și să vedem modul în care sunt concepute aceste materiale promoționale video ș.a.m.d., ele sunt concepute pentru cei mai săraci oameni din țara asta”, a explicat Alaiba.

Deputatul a spus într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că publicitatea jocurilor de noroc va fi interzisă după modelul țigărilor.

Atunci când o să intrați în oficiul poștal n-o să vedeți tot felul de afișaje cu publicitate, ele nu sunt interzise în vânzare, însă ele nu pot fi afișate public în ghișee, așa cum avem la toate supermarketurile și la toate chioșcurile, că-i imposibili să faci o plimbare de 100 de metri, am impresia, în centrul Chișinăului fără ca să vezi, cel puțin, o promovare a jocurilor de noroc. Și asta-i problema, pentru că acest viciu se ține pe o publicitate foarte, foarte intensă și foarte generos finanțată. Și de aici și motivul din care a trebuit să intervenim anume aici, pe publicitate. La televizor n-o să mai fie reclamă a loteriilor și apeluri de genul: „Vino, joacă și câștigă”, a punctat Alaiba.

Directorul companiei “Loteria Naţională a Moldovei”, Vadim Dermenji, susţine că proiectul de lege dreprezintă o amenințare pentru jocurile de noroc legale, care asigură respectarea legislației, plata impozitelor, precum și respectarea drepturilor consumatorilor. Mai mult, potrivit lui Dermenji, iniţiativa lui Alaiba va favoriza companiile din străinătate, care nu dețin autorizație de activitate în Moldova, nu plătesc niciun leu la bugetul de stat, deși au rulaj de sute de milioane de lei.

Potrivit acestuia, în ultimii trei ani, venitul statului pe care noi i l-am asigurat este de aproximativ 180 de milioane de lei. Asta vorbește despre faptul că această ramură a început să se dezvolte, iar proiectul de lege propus va stopa această creștere, va opri dezvoltarea acestei afaceri, respectiv pierderile pe care le va suporta statul, conform calculelor noastre ar fi aproximativ 50 de milioane de lei în fiecare an, în următorii 10 ani.

Realitatea Live

14 Feb. 2026, 11:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Feb. 2026, 11:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Transportul naval continuă să joace un rol strategic în comerțul exterior al Republicii Moldova, însă datele pentru 2025 indică o consolidare la volume ridicate și o dependență tot mai accentuată de exportul de materie primă agricolă, arată analiza economistului Iurie Rija.

Volumul total al mărfurilor expediate pe cale navală, inclusiv export și tranzit, a ajuns în 2025 la 1 416 890 tone, realizate prin 576 nave. Nivelul este inferior recordului din 2024, când s-au înregistrat 1 502 189 tone și 781 nave, dar rămâne mult peste 2022, când totalul era de 992 235 tone. În doar trei ani, fluxul naval a crescut cu peste 420 mii tone. Economistul remarcă faptul că reducerea numărului de nave, concomitent cu un volum relativ apropiat de cel din 2024, indică încărcături medii mai mari per vas și o operare mai eficientă, astfel că 2025 nu este un an de boom, ci de stabilizare la un nivel înalt.

Structura exporturilor navale arată o concentrare fără precedent pe cereale. Din totalul de 1 416 890 tone, circa 1 245 528 tone reprezintă cereale, adică 88%, cea mai mare pondere din perioada analizată. În 2022 cerealele reprezentau aproximativ 650 mii tone, iar în 2023 circa 1,046 milioane tone, echivalentul a 71% din total, ponderea urcând la 82% în 2024. Potrivit analizei, dependența de materie primă agricolă devine tot mai evidentă.

Grâul rămâne principalul produs exportat pe cale navală. În 2025 au fost expediate 501 193 tone, sub vârful din 2024, dar mult peste nivelul modest din 2022. Grâul asigură aproximativ o treime din exportul naval. În același timp, floarea-soarelui iese puternic în evidență, cu 386 709 tone exportate în 2025, față de 210 751 tone în 2024 și 135 037 tone în 2022, ajungând la o pondere de 26% din total. În schimb, porumbul continuă să piardă teren de la an la an, coborând la 160 337 tone în 2025, după 394 527 tone în 2022.

O schimbare importantă semnalată de economist este diminuarea exportului de produse procesate. Dacă în 2023 produsele din prelucrarea cerealelor însumau 402 850 tone și reprezentau 27% din total, în 2025 acestea scad la 112 570 tone, adică doar 7%. Exporturile de ulei de floarea-soarelui coboară la 89 998 tone, iar șrotul de floarea-soarelui aproape dispare din statistici. Tendința conturată este că pe mare pleacă tot mai multă materie primă și tot mai puțină valoare adăugată.

Pe partea de import, anul 2025 marchează o expansiune clară. Volumul total al mărfurilor intrate pe cale navală ajunge la 1 197 892 tone, realizate prin 684 nave. Comparativ cu 2024, creșterea este de circa 15% la volum și peste 19% la numărul de nave, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Cea mai importantă contribuție la creștere o au fertilizanții, ale căror importuri au urcat la 200 146 tone, cu 37% mai mult decât în 2024, pe fondul unei cereri agricole puternice. Importurile de motorină au revenit și ele pe creștere, ajungând la 214 494 tone, iar categoria minereuri, cărbune și metal a urcat la 183 229 tone, reflectând o activitate mai dinamică în industrie și construcții. Materialele pentru construcții rămân dominante, cu 445 804 tone și o pondere de 37% din totalul importurilor navale.

Datele arată și o diferențiere tot mai clară între cele două porturi ale Republicii Moldova. Portul Internațional Liber Giurgiulești își consolidează poziția dominantă la export, cu 1 114 828 tone în 2025, în creștere cu 13% față de 2024, în timp ce Portul Ungheni coboară la 302 062 tone, în scădere cu peste 40%, iar numărul navelor se înjumătățește. La importuri, Giurgiulești accelerează puternic până la 850 379 tone, în timp ce Ungheni înregistrează o creștere mai moderată, până la 347 513 tone.

În ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că anul 2025 confirmă consolidarea Giurgiuleștiului ca principal hub naval al Republicii Moldova și menținerea fluxurilor comerciale la un nivel ridicat. Totodată, tendința majoră care se conturează este accentuarea dependenței de exportul de materie primă agricolă, în paralel cu reducerea exporturilor cu valoare adăugată, evoluție care ridică semne de întrebare privind structura pe termen lung a comerțului exterior al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!