Mai multă asistență și protecție pentru victimele violenței domestice. Se pot adresa la Centrul de Justiție Familială

Victimele violenței domestice se pot adresa la Centrul de Justiție Familială (CJF). Mecanismul inovativ pentru sprijinirea lor funcționează de o lună, dar autoritatea anunță că echipa intersectorială este deja consolidată și pregătită să intervină profesionist.

„Natalia” (nume modificat) este prima femeie abuzată care s-a adresat la Centrul de Justiție Familială. Conform Ministerului de Interne, femeia nu a mai suportat chinurile soțului și aflând de noul serviciu oferit de Centrul de Justiție Familială a apelat cu încredere la specialiștii centrului.

„Am aflat de la televizor că există un loc în care primim ajutor și suntem protejate de furiile soțului. Nu mai puteam îndura violența și am sunat. Cei care mă ajută mi-au oferit tot sprijinul. Pot spune că am speranță acum într-un viitor mai bun”, povestește ea.

Imediat, „Natalia” a fost pusă sub protecție, iar soțul său a primit ordin de restricție de urgență pentru 10 zile, femeia beneficiind și de sprijinul unui avocat. Acum ea este acasă și nu își mai face griji pentru propria securitate, transmite autoritatea.

Identitatea victimelor care se adresează CJF este păstrată în secret. Nici adresa unde Centrul își desfășoară activitatea nu este anunțat public, pentru a fi asigurată total protecția victimelor.

Echipa Centrului este formată din 11 polițiști și dintr-un colectiv multidisciplinar format din 30 asistenți sociali, medici, psihologi și membrii unor organizații neguvernamentale specializate în sprijinirea victimelor violenței în familie. De asemenea CJF funcționează cu ajutorul a 18 parteneriate interinstituționale, cu organizații de stat și cu mai multe non-guvernamentale.

Centrul de Justiție Familiară asigură accesul imediat al victimelor violenței în familie și/sau agresiunii sexuale la servicii urgente și specializate într-un singur sediu, persoanele fiind consultate inclusiv de experții legiști, juriști, psihologi și medici. Acolo sunt evaluate riscurile și identificate necesitățile victimelor, acestea fiind referite către servicii de reabilitare de lungă durată.

Conform datelor MAI, în acest an au fost înregistrate 822 de infracțiuni și 1418 de contravenții privind violența în familiei. Totodată au fost emise 4582 de Ordine de restricție de urgență. Analiștii mediului infracțional consideră că numărul agresiunilor în familiei este însă mult mai mare, dar victimele nu depun plângere împotriva agresorului în speranța că acesta nu va repeta fapta sau din considerente de stigmatizare socială.

Persoanele supuse violenței în familie se pot adresa pentru ajutor la 112 sau la telefonul de încredere – 0 8008 8008.

#violenta domestica #victime #sprijin #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră