Mai multă comoditate și culoare: noul dress code maib, aliniat identității vizuale actualizate

În linie cu strategia actualizată, cu rebrandingul anunțat, cu transformarea modelului său de sucursală, cu lansarea de proiecte și procese inovatoare, maib continuă ciclul schimbărilor conform noii filosofii a brandului și anunță implementarea dress code-ului în rețeaua de sucursale și agenții. Acesta a fost regândit în linie cu noua identitate vizuală a maib, oferind în același timp plus de confort și culoare. Amintim că acum un an angajații maib din Oficiul Central au adoptat un stil vestimentar casual, optând pentru mai multă comoditate și libertate în alegere.

Accente de culoare și accesorii definitorii
Atât consultanții clienți, cât și tellerii (specialiștii deservire), managerii relații clienți vor purta o uniformă care combină stilul clasic, cunoscut în societate ca un etalon al domeniului bancar, cu stilul informal, care este mult mai prietenos, comod și ușor în stilizare și personalizare.

Consultanții clienți, care zi de zi întâmpină clienții și îi ajută în identificarea serviciilor și produselor bancare conform necesităților au adoptat un dress code colorat, mai puțin business – tricou polo în culorile maib – mentă închis, gri-albastru și alb. Diversitatea de nuanțe le va permite să asorteze partea superioară a ținutei cu pantaloni clasici sau casual (blugi), dar și cu fuste în culori precum albastru, negru, maro, gri. Tellerii, managerii relații clienți, dar și managerii corporate vor purta cămăși, însoțite de câte un accesoriu definitoriu cu logoul băncii: pentru bărbați – cravată mentă închis sau gri-albastru, iar pentru femei – eșarfe în aceleași culori.

Igor Tenu, Consultant clienți, Sucursala „Gheorghe Asachi”:
„Implementarea unui nou dress code era o schimbare mult-așteptată de angajații din sucursalele maib. Uniformele sunt comode și speciale, ceea ce ne va diferenția. Cel mai mult m-a surprins geaca fără mâneci pe care o vom purta în timpul mai răcoros, calitatea stofei este foarte bună și comodă. Sper că fiecare angajat va fi surprins de noua vestimentație și va aprecia schimbarea, la fel cum am făcut-o eu”.

Simplu, practic și modern
Noul dress code implementat în sucursale este unul mult mai relaxat și oferă echipei maib mai multă libertate de a alege ceea ce poartă. Dress code-ul actualizat îmbină cu succes stilul business cu cel casual, fiind însă mult mai practic și apreciat de echipă.

Nicoleta Anghelici, Manager Relații Clienți Retail, Sucursala „Gheorghe Asachi”:
„Mă simt mult mai comod în noul dress code. Sperăm că și clienții vor aprecia noua noastră ținută vestimentară, la fel de colorată și prietenoasă ca identitatea vizuală a băncii”.

Alinierea cu valorile maib și tendințele internaționale
În esență, adoptarea dress code-ului casual în cadrul băncii se aliniază tendințelor internaționale care presupun o abordare mai informală în ceea ce ține de aspectul și codul vestimentar al angajaților din banking. În cazul maib, ținutele colorate și mai puțin formale se armonizează cu valorile băncii – de a fi profesioniști, transparenți, inovatori, cu spirit de echipă, demni de încredere, agili și, desigur, mereu orientați către clienți.

Ruxanda Capmari, Director Marketing:
„Acțiunile de brand refreshment începute anul trecut se reflectă acum și în ceea ce ține de imaginea echipei maib și vor continua să se reflecte în activitatea și identitatea vizuală a băncii, inclusiv din teritoriu. Am devenit mai simpli, mai aproape de clienții noștri, aliniindu-ne promisiunii de brand mereu orientat către clienți”.

Împreună la nivelul următor!

#rebranding #dress-code #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE