Mai multe activități de educație financiară. Ministerul Finanțelor se alătură campaniei Global Money Week 2021

Săptpmâna viitoare vor avea loc o serie de activități dedicate tinerilor care vor să afle mai multe despre acumularea și distribuirea banilor publici. Activitățile vor fi organizate de Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Centrul de Tehnologii în Finanțe în colaborare cu A.O FINEDU în cadrul Global Money Week 2021 (Săptămâna Internațională a Educației Financiare), cu genericul „Bugetul public este bugetul tău”.

Activitățile organizate au ca scop sporirea gradului de alfabetizare financiară a tinerilor.

Startul acțiunilor dedicate Global Money Week 2021 va fi dat prin lansarea Clubului Finanțelor Publice.

În cadrul săptămânii se vor desfășura 5 evenimete:

I: Declarația pe venit: ghid practic pentru studenți, prezentat de Corina Pavlișciuc, șefă adjunctă a Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor, Serviciul Fiscal de Stat. Acțiune organizată în parteneriat cu Academia de Studii Economice (ASEM).

II: Lansarea primului webinar din seria Public Finance Talks, dedicat elevilor din toată țara, cu tematica: Află cum se acumulează și se distribuie finanțele publice. Webinarul are ca scop explicarea unor concepte fundamentale în ceea ce ține de finanțele publice. Evenimentul va fi moderat de Silvia Cotun, Consultant principal, Direcția politici și sinteză bugetară, Ministerul Finanțelor și Diana Grosu-Axenti, Director-adjunct al Oficiului de Gestionare a Proiectelor de Asistență Externă.

III: Educarea financiară formală și neformală unde vor fi invitați Grigore Belostecinic, rector al ASEM, Iuri Pașinschi, secretar general al Ministerul Finanțelor și Adrian Gheorghiță, director adjunct pe Advocacy și Dezvoltare, Camera Americană de Comerț din Moldova.

IV: Activitatea intelectuală FINTRIVIA în format pub-quiz, care are ca scop creșterea gradului de educare financiară prin intermediul jocurilor intelectuale de grup.

V. Mini Turnament de Dezbateri, în cadrul căruia va fi dezbătut subiectul: Importul mașinilor fără limită de vârstă ar trebui interzis. Evenimentul va fi comoderat de Ana Luca, șefa Direcției audit intern, Serviciul Vamal și Pavel Cerbușca, directorul Liceului Teoretic Republican Aristotel.

Participarea este gratuită și se va desfășura în format online, participanții se vor conecta printr-un link de acces.

Este pentru prima dată când Ministerul Finanțelor se alătură evenimentului Global Money Week, în cadrul căruia participă publicul din aproape 175 de țări. Global Money Week este o mișcare globală de creștere a nivelului de educare financiară în rândul tinerilor.

Programul activităților:

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.