Mai multe activități de educație financiară. Ministerul Finanțelor se alătură campaniei Global Money Week 2021

Săptpmâna viitoare vor avea loc o serie de activități dedicate tinerilor care vor să afle mai multe despre acumularea și distribuirea banilor publici. Activitățile vor fi organizate de Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Centrul de Tehnologii în Finanțe în colaborare cu A.O FINEDU în cadrul Global Money Week 2021 (Săptămâna Internațională a Educației Financiare), cu genericul „Bugetul public este bugetul tău”.

Activitățile organizate au ca scop sporirea gradului de alfabetizare financiară a tinerilor.

Startul acțiunilor dedicate Global Money Week 2021 va fi dat prin lansarea Clubului Finanțelor Publice.

În cadrul săptămânii se vor desfășura 5 evenimete:

I: Declarația pe venit: ghid practic pentru studenți, prezentat de Corina Pavlișciuc, șefă adjunctă a Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor, Serviciul Fiscal de Stat. Acțiune organizată în parteneriat cu Academia de Studii Economice (ASEM).

II: Lansarea primului webinar din seria Public Finance Talks, dedicat elevilor din toată țara, cu tematica: Află cum se acumulează și se distribuie finanțele publice. Webinarul are ca scop explicarea unor concepte fundamentale în ceea ce ține de finanțele publice. Evenimentul va fi moderat de Silvia Cotun, Consultant principal, Direcția politici și sinteză bugetară, Ministerul Finanțelor și Diana Grosu-Axenti, Director-adjunct al Oficiului de Gestionare a Proiectelor de Asistență Externă.

III: Educarea financiară formală și neformală unde vor fi invitați Grigore Belostecinic, rector al ASEM, Iuri Pașinschi, secretar general al Ministerul Finanțelor și Adrian Gheorghiță, director adjunct pe Advocacy și Dezvoltare, Camera Americană de Comerț din Moldova.

IV: Activitatea intelectuală FINTRIVIA în format pub-quiz, care are ca scop creșterea gradului de educare financiară prin intermediul jocurilor intelectuale de grup.

V. Mini Turnament de Dezbateri, în cadrul căruia va fi dezbătut subiectul: Importul mașinilor fără limită de vârstă ar trebui interzis. Evenimentul va fi comoderat de Ana Luca, șefa Direcției audit intern, Serviciul Vamal și Pavel Cerbușca, directorul Liceului Teoretic Republican Aristotel.

Participarea este gratuită și se va desfășura în format online, participanții se vor conecta printr-un link de acces.

Este pentru prima dată când Ministerul Finanțelor se alătură evenimentului Global Money Week, în cadrul căruia participă publicul din aproape 175 de țări. Global Money Week este o mișcare globală de creștere a nivelului de educare financiară în rândul tinerilor.

Programul activităților:

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tehnologiile digitale sunt tot mai des impelementate în agricultură. Una dintre aceste tehnologii este și drona, care se utilizează deja de către unii agricultori din Republica Moldova. Cu ajutorul lor își pot moderniza activitățile și pot obține un producție mai ridicată. Alexandru Casap este un tânăr care a decis să aducă dronele agricole în Republica Moldova și să-i ajute pe fermieri să-și eficientizeze munca.

Istoria lui Alexandru începe acum câțiva ani, când, din discuțiile cu prietenii a aflat despre succesul de care se bucură agricultorii ce folosesc în activitatea lor dronele. Astfel, la scurt timp, de la interes a apărut și ideea de afaceri.

„Am fost entuziasmat, m-am documentat, am analizat informația. Cel mai dificil a fost stabilirea parteneriatului cu producătorul, care a durat câteva luni”, spune directorul companiei Cabosal, Alexandru Casap.

Pentru a deschide afacerea, Alexandru a avut nevoie de investiții mari. O parte din bani, 135 de mii de lei, au fost accesați prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei, a Băncii Europene de Investiții.

„Avantajul proiectului Livada Moldovei este că investiția este scutită de taxele vamale și TVA”, spune Alexandru.

La scurt timp, antreprenorul a început importurile a două tipuri de drone care să îi ajute pe agricultori să-și facă munca mai eficientă și să evite pierderile. De exemplu, una din drone este utilizată pentru pulverizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților.

„Avantajul utilizării dronei față de tehnica tradițională, adică tractorul, este că drona nu calcă culturile. Astfel, producătorul agricol salvează până la 4,5% din cultură. Este și un alt avantaj. Un producător din sud îmi spunea că atunci când a fost vremea ploioasă a putut sa prelucreze terenurile folosind drona, pe când tractorul nu putea să o facă, pentru că era noroi”, spune Alexandru Casap.

Drona zboară cu o viteză de până la 25 km/h, la 2-3 metri înălțime deasupra culturii și reușește să pulverizeze cu particule mici de apă. Astfel, în loc de 300 de litri de amestec pe hectar, necesari atunci când este utilizată tehnica tradițională, drona are nevoie doar de 20 de litri.

„Unii agricultori mai în vârstă au rețineri față de tehnologiile noi. Fiind deprinși cu tehnologia tradițională, uneori e dificil să ii convingi că poți stropi cu cantități mici de apă și că sunt suficienți și 20-30 de litri maximum. Datorită dronei, care pulverizează cu picături de 130-210 microni, lichidul se lipește deodată de plantă si nu mai e nevoie de stropit cu cantități mari de apă. Astfel, se reduce din cheltuieli. Atunci când se folosește o cantitate mare de apă, stropind, de exemplu, câte 300 de litri pe hectar, marea majoritate a apei se scurge în pământ și nu reușește să se absoarbă. Există și factorul ecologic. Nu se consumă combustibil și, astfel, sunt reduse emisiile de gaze”, spune Alexandru.

O altă dronă, importată de Alexandru este dotată cu șase senzori și este capabilă să scaneze terenurile și să determine starea plantei. Drona multispectrală are o viteză de 47 km/h și poate zbura la o înălțime de maxim 100 de metri.

„Cu ajutorul ei poți să determini dacă pe terenurile agricole sunt probleme, poți vedea dacă planta este stresată sau dacă ea este uscată. Datele te ajută să analizezi indicii de vegetație. Poți să afli starea la moment a culturilor”, povestește antreprenorul.

Totodată, după ce sunt colectatele datele multispectrale, un soft le prelucrează și poate crea o hartă a tratamentelor, care este ulterior încărcată în dronă, astfel încât anumite zone vor putea fi evitate. Printre cei care cumpără drone se numără agricultorii, precum și companiile care prestează servicii de stropit și analiză a datelor multispectrale. Prețul unei drone este de circa 19 mii de euro.

„Conform analizei noastre, piața dronelor din Republica Moldova se estimează la 500-600 de drone, care ar putea să opereze anual. Pot să spun că au fost foarte mulțumiți, sunt clienți care doresc să mai procure drone”.

Pe viitor, Alexandru își propune să-și extindă afacerea, reușind deja să importe și alte tipuri de drone.