Maia Sandu a aflat despre reținerea lui Dodon când a ajuns în SUA: Explicațiile Procuraturii sunt insuficiente

Maia Sandu susține că a aflat de reținerea fostului președinte Igor Dodon când a ajuns în SUA, la Boston. „Eu sper foarte mult că Procuratura nu face jocuri politice, nici la indicația cuiva și nici din inițiativă proprie, iar dacă domnul vizat în acest caz (n.r. Igor Dodon) crede că este cinstit nu are de ce să-și facă griji”.

Maia Sandu a spus că, „acest dosar trebuie să fie transparent la maxim, pentru a nu discredita Procuratura și reformele inițiate” și speră că „nu sunt jocuri politice ale cuiva”.

„Eu îmi doresc să avem o justiție independentă și profesionistă, care respectă legea în primul rând. Pentru asta am militat, pentru asta și-au dat votul cetățenii, pentru asta m-au susținut și la asta lucrez eu și colegii mei. Corupția este o problemă majoră în Republica Moldova. Din cauza corupției am ajuns să avem sărăcie, un stat slab, subminat. Din cauza corupției au ajuns atâția cetățeni să plece din țară, pentru că nu au avut opțiuni economice acasă. Așa cum am spus, lupta cu corupția și reforma justiției sunt extrem de importante pentru noi. O justiție corectă și independentă este soluția. Eu sper foarte mult că Procuratura nu face jocuri politice, nici la indicația cuiva și nici din inițiativă proprie, pentru că orice joc politic, orice abuz, orice încălcare a legii, indiferent dacă vine din partea presiunii publice sau din alte motive ar duce la discreditarea Procuraturii reformelor și a parcursului nostru european. Apelul meu ca de fiecare dată este ca Procuratura și celelalte instituții să-și facă lucrul în strictă conformitate cu legea”, a spus Sandu în cadrul unei conferințe de presă după ședința CSS.

Totodată, șefa statului, a precizat că, după cum scrie realitatea.md, Procuratura trebuie să investigheze modul cum a fost gestionat acest dosar pornit pe numele lui Igor Dodon, dar și a probelor și dovezilor scurse în presă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.