Maia Sandu anunță creșterea prețului la energie electrică, dar garantează stabilitatea prețului gazelor

Președintele Maia Sandu a declarat astăzi că, în pofida dificultăților economice, cetățenii Republicii Moldova nu vor plăti mai mult pentru consumul de gaze decât în anul precedent. În cadrul unei conferințe de presă, Sandu a subliniat că, în contextul crizei energetice, prețul la energia electrică va crește de la 1 ianuarie 2025, în cazul în care se va declanșa o criză energetică.

„Cel mai important lucru pe care vreau să-l subliniez este că, pentru consumul de gaze, nu vom plăti mai mult decât anul trecut. Este o măsură esențială pentru a proteja cetățenii într-o perioadă economică complicată. Totuși, în ceea ce privește energia electrică, dacă criza energetică va continua, este foarte clar că prețul va crește. Suntem într-o perioadă de incertitudine, iar autoritățile depun toate eforturile pentru a limita impactul asupra populației”, a spus președintele Republicii Moldova.

Cuciurganul din regiunea stângă a Nistrului asigură 50% din necesarul curentului electric malului drept, iar în cazul sistării livărilor gazelor rusești, Chișinăul ar urma să se reorienteze pe piața din România unde prețul unui MWh ajunge în medie la 188 euro. În prezent, consumatorii Premier Energy achită 2,34 lei per kWh, în timp ce cei din nordul țării plătesc 2,81 lei per kWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul britanic se pregătește să îl dea în judecată pe miliardarul rus Roman Abramovici, în încercarea de a debloca peste 2 miliarde de lire sterline rezultate din vânzarea clubului de fotbal Chelsea, pentru a le direcționa spre sprijinirea Ucrainei, scrie The Guardian.

Un oficial britanic a declarat că există un conflict fundamental între guvern și Abramovici în ceea ce privește destinația acestor fonduri. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, autoritățile britanice doresc să preia controlul banilor pentru a continua finanțarea Ucrainei, în contextul în care Donald Trump a decis să înghețe ajutorul militar și să oprească schimbul de informații cu Kievul.

Abramovici, sub presiune din partea Londrei
Fostul patron al Chelsea a vândut clubul în 2022, pentru 2,5 miliarde de lire sterline, la presiunea guvernului britanic, după începerea războiului din Ucraina. În acel moment, Abramovici se afla deja sub sancțiuni și a primit licență specială pentru vânzare, cu condiția ca banii să fie folosiți pentru sprijinirea victimelor războiului.

În prezent, fondurile sunt blocate într-un cont bancar britanic, iar autoritățile lucrează la crearea unui fond independent care să le gestioneze. Însă guvernul britanic și Abramovici nu reușesc să ajungă la un consens: miniștrii insistă ca banii să fie folosiți exclusiv pentru Ucraina, în timp ce miliardarul rus susține că aceștia ar trebui distribuiți și în afara Ucrainei.

Pe lângă disputa privind aceste fonduri, Abramovici se confruntă și cu presiuni fiscale. La sfârșitul lunii ianuarie, au apărut informații că el ar putea datora până la 1 miliard de lire sterline autorităților fiscale britanice, din profiturile obținute prin investiții în fonduri speculative în ultimele două decenii.

Fondurile rusești înghețate – o problemă mai largă în Europa
Situația banilor lui Abramovici face parte dintr-o dispută mai amplă între țările europene, care nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea celor 350 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în Europa.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, susține confiscarea acestor active și utilizarea lor pentru ajutorarea Ucrainei sau achiziționarea de arme din SUA. Pe de altă parte, Franța și Germania se opun acestei măsuri, considerând că ar încălca principiul de drept internațional conform căruia activele suverane trebuie să rămână protejate. Trezoreria Marii Britanii împărtășește aceste preocupări, avertizând că o astfel de măsură ar putea descuraja investitorii să își plaseze banii în Marea Britanie.

Disputa asupra acestor fonduri subliniază diviziunile dintre aliații occidentali cu privire la politica față de Rusia și la modul în care pot fi utilizate sancțiunile financiare ca armă economică împotriva Kremlinului.