Maia Sandu: Curând va începe construcția podului de la Ungheni. A fost aprobată finanțare de 16,5 milioane de euro

Autoritățile de la București au aprobat finanțare în valoare de 16,5 milioane de euro pentru construcția podului rutier de peste Prut, care va uni localitățile Ungheni de pe cele două maluri ale râului, anunță Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Astfel, în curând va începe construcția podului de la Ungheni.

Potrivit președintei, construcția podului va fi demarată chiar la începutului anului 2023 și va avea patru benzi.

„Podul va avea patru benzi și va spori capacitatea de trafic internațional de mărfuri și pasageri între Moldova și România, dar și oportunitățile de schimburi economice dintre țările noastre. Acesta va consolida conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport rutier. Proiectul va fi finanțat prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, program al Uniunii Europene în domeniile transporturilor, digitalului și energiei. Lucrările vor porni la începutul anului 2023. Costul total al proiectului este de 33 de milioane de euro, acesta va fi realizat în termen de 3,5 ani.” a scris Maia Sandu pe Facebook.

Principalele caracteristici prevăzute pentru podul de la Ungheni:

261,20 m lungime pod nou peste Prut;
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II);
8 m lățime parte carosabilă;
1 km lungime traseu;
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură;
punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor;

„Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.” a scris secretarul de stat, Ministerul Transporturilor din România, Irinel Ionel Scriosteanu.

Podul va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Studiul de fezabilitate a fost finalizat de către partea română, precum și obținerea Acordului de Mediu, care a fost emis în data de 18 noiembrie.

Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

#ungheni #pod #infrastructura #finanțare #Maia Sandu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Supravegherea prudențială a societăților de investiții din Republica Moldova ar urma să fie reglementată, în premieră, printr-o lege separată, proiectul căreia a fost examinat în ședință de către secretarii de stat. Până acum, acest domeniu a fost reglementat prin prevederi dispersate în Legea privind piața de capital și prin acte normative secundare, iar noul document concentrează regulile într-un cadru distinct, aliniat legislației Uniunii Europene.

Noul proiect de lege se concentrează pe detalierea cerințelor privind capitalul inițial și pe supravegherea amplă a cerințelor prudențiale aplicabile societăților de investiții nebancare, ținând cont de faptul că, potrivit reglementărilor europene, societățile de investiții bancare vor fi supravegheate, în partea de cerințe prudențiale, de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în conformitate cu actele BNM emise în acest sens.

Astfel, una dintre cele mai importante schimbări este majorarea semnificativă a capitalului inițial pentru societățile de investiții, în funcție de tipul activităților desfășurate. Potrivit notei informative, pentru societățile care tranzacționează în cont propriu sau subscriu și plasează instrumente financiare cu angajament ferm, capitalul minim va crește de la 300 000 de euro la 750 000 de euro, ceea ce înseamnă o majorare de 2,5 ori față de nivelul actual.

Pentru societățile de investiții care nu desfășoară activități cu risc ridicat, precum cele care execută ordine, administrează portofolii sau oferă consultanță de investiții, capitalul inițial va fi majorat de la 50 000 de euro la 75 000 de euro. În cazul altor categorii de servicii de investiții, pragul de capital va urca de la 50 000 de euro la 150 000 de euro, ceea ce presupune o majorare de trei ori.

Proiectul introduce și un regim diferențiat de supraveghere, în funcție de dimensiunea și complexitatea societăților de investiții. Entitățile mici și neinterconectate vor fi supuse unor cerințe mai simple, în timp ce societățile mai mari vor avea obligații sporite privind capitalul intern, lichiditatea și gestionarea riscurilor.

Totodată, sunt prevăzute reguli mai stricte privind guvernanța internă, controlul intern și politicile de remunerare, care vor trebui să fie corelate cu performanța ajustată la risc. CNPF va avea competențe extinse de supraveghere, inclusiv efectuarea controalelor la fața locului și aplicarea de măsuri corective sau sancțiuni.

Potrivit notei informative, la data de 30 iunie 2025, pe piața de capital din Republica Moldova erau înregistrate și activau 12 societăți de investiții, dintre care 7 bănci și 5 societăți de investiții nebancare.

Conform proiectului, legea va intra în vigoare etapizat. Cadrul general urmează să se aplice la 15 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, însă o parte semnificativă a prevederilor, în special cele ce țin de cooperarea cu autoritățile europene și aplicarea deplină a standardelor UE, vor intra în vigoare doar la data semnării tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.