Maia Sandu: Curând va începe construcția podului de la Ungheni. A fost aprobată finanțare de 16,5 milioane de euro

Autoritățile de la București au aprobat finanțare în valoare de 16,5 milioane de euro pentru construcția podului rutier de peste Prut, care va uni localitățile Ungheni de pe cele două maluri ale râului, anunță Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Astfel, în curând va începe construcția podului de la Ungheni.

Potrivit președintei, construcția podului va fi demarată chiar la începutului anului 2023 și va avea patru benzi.

„Podul va avea patru benzi și va spori capacitatea de trafic internațional de mărfuri și pasageri între Moldova și România, dar și oportunitățile de schimburi economice dintre țările noastre. Acesta va consolida conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport rutier. Proiectul va fi finanțat prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, program al Uniunii Europene în domeniile transporturilor, digitalului și energiei. Lucrările vor porni la începutul anului 2023. Costul total al proiectului este de 33 de milioane de euro, acesta va fi realizat în termen de 3,5 ani.” a scris Maia Sandu pe Facebook.

Principalele caracteristici prevăzute pentru podul de la Ungheni:

261,20 m lungime pod nou peste Prut;
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II);
8 m lățime parte carosabilă;
1 km lungime traseu;
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură;
punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor;

„Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.” a scris secretarul de stat, Ministerul Transporturilor din România, Irinel Ionel Scriosteanu.

Podul va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Studiul de fezabilitate a fost finalizat de către partea română, precum și obținerea Acordului de Mediu, care a fost emis în data de 18 noiembrie.

Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

#ungheni #pod #infrastructura #finanțare #Maia Sandu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.