Maia Sandu: Curând va începe construcția podului de la Ungheni. A fost aprobată finanțare de 16,5 milioane de euro

Autoritățile de la București au aprobat finanțare în valoare de 16,5 milioane de euro pentru construcția podului rutier de peste Prut, care va uni localitățile Ungheni de pe cele două maluri ale râului, anunță Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Astfel, în curând va începe construcția podului de la Ungheni.

Potrivit președintei, construcția podului va fi demarată chiar la începutului anului 2023 și va avea patru benzi.

„Podul va avea patru benzi și va spori capacitatea de trafic internațional de mărfuri și pasageri între Moldova și România, dar și oportunitățile de schimburi economice dintre țările noastre. Acesta va consolida conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport rutier. Proiectul va fi finanțat prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, program al Uniunii Europene în domeniile transporturilor, digitalului și energiei. Lucrările vor porni la începutul anului 2023. Costul total al proiectului este de 33 de milioane de euro, acesta va fi realizat în termen de 3,5 ani.” a scris Maia Sandu pe Facebook.

Principalele caracteristici prevăzute pentru podul de la Ungheni:

261,20 m lungime pod nou peste Prut;
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II);
8 m lățime parte carosabilă;
1 km lungime traseu;
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură;
punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor;

„Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.” a scris secretarul de stat, Ministerul Transporturilor din România, Irinel Ionel Scriosteanu.

Podul va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Studiul de fezabilitate a fost finalizat de către partea română, precum și obținerea Acordului de Mediu, care a fost emis în data de 18 noiembrie.

Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

#ungheni #pod #infrastructura #finanțare #Maia Sandu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.