Maia Sandu: Curând va începe construcția podului de la Ungheni. A fost aprobată finanțare de 16,5 milioane de euro

Autoritățile de la București au aprobat finanțare în valoare de 16,5 milioane de euro pentru construcția podului rutier de peste Prut, care va uni localitățile Ungheni de pe cele două maluri ale râului, anunță Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Astfel, în curând va începe construcția podului de la Ungheni.

Potrivit președintei, construcția podului va fi demarată chiar la începutului anului 2023 și va avea patru benzi.

„Podul va avea patru benzi și va spori capacitatea de trafic internațional de mărfuri și pasageri între Moldova și România, dar și oportunitățile de schimburi economice dintre țările noastre. Acesta va consolida conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport rutier. Proiectul va fi finanțat prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, program al Uniunii Europene în domeniile transporturilor, digitalului și energiei. Lucrările vor porni la începutul anului 2023. Costul total al proiectului este de 33 de milioane de euro, acesta va fi realizat în termen de 3,5 ani.” a scris Maia Sandu pe Facebook.

Principalele caracteristici prevăzute pentru podul de la Ungheni:

261,20 m lungime pod nou peste Prut;
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II);
8 m lățime parte carosabilă;
1 km lungime traseu;
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură;
punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor;

„Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.” a scris secretarul de stat, Ministerul Transporturilor din România, Irinel Ionel Scriosteanu.

Podul va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Studiul de fezabilitate a fost finalizat de către partea română, precum și obținerea Acordului de Mediu, care a fost emis în data de 18 noiembrie.

Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.

#ungheni #pod #infrastructura #finanțare #Maia Sandu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Banca Națională a Moldovei, Anca Dragu, susține că ritmul actual de creștere a finanțării economiei nu poate fi accelerat artificial fără riscuri, întrucât o astfel de abordare ar putea destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.

Potrivit Ancăi Dragu, evoluția economică trebuie privită realist, iar creșterea are nevoie de timp, la fel ca accelerația unei mașini performante. „Nu este posibil să creștem mai accelerat, pentru că asta ar dăuna economiei. Chiar și cele mai performante mașini au nevoie de timp pentru a ajunge la viteză”, a explicat guvernatoarea, folosind o metaforă pentru a descrie dinamica actuală a sectorului bancar.

Șefa BNM a precizat că Republica Moldova poate fi comparată cu o economie de tip „Ferrari”, iar ritmul de creștere a intermedierii financiare este unul „extrem de generos”. În prezent, creditarea se apropie de pragul de 30% din PIB, iar pentru anul 2026 este anticipată o creștere suplimentară de 2–3 puncte procentuale.

Anca Dragu a subliniat că acest avans este susținut de rezerve solide în sistemul bancar. „Băncile au capital și lichiditate. Nu este o lichiditate excesivă, ci una care oferă confort și permite continuarea finanțării economiei”, a declarat guvernatoarea.

În concluzie, potrivit BNM, structura actuală a sectorului bancar și nivelul de capitalizare permit o creștere în continuare a creditării, fără a pune în pericol stabilitatea financiară.