Maia Sandu – la ONU, despre corupție: Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit, pentru a spăla bani

Șefa statului, Maia Sandu, a vorbit despre problema corupției, în cadrul primului său discurs de la tribuna Națiunilor Unite de la New York. Președinta a subliniat că fenomenul corupției erodează democrația și subminează încrederea oamenilor în statele lor, scrie Realitatea.md.

„Deși nicio țară nu este scutită de aceasta, corupția afectează în mod disproporționat statele sărace. Ea face statul și instituțiile sale mai slabe, mai vulnerabile și mai puțin stabile. În trecutul recent, corupția a transformat Moldova într-un stat capturat. Corupția a devenit o amenințare la adresa democrației și a securității noastre naționale. Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru a spăla bani prin instituțiile noastre înainte de a-i depune în străinătate. Am reușit să dărâmăm aceste regimuri corupte, iar acum sarcina noastră principală este să ne consolidăm justiția și sistemele de aplicare a legii. Ne-am angajat să facem acest lucru, însă rezolvarea unui capăt al problemei nu face ca problema să dispară”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, ea s-a referit și la zonele off-shore, unde persoane cu reputație dubioasă își pot ascunde banii.

„Un sistem, în care infractorii extrag bogăție și active din țări cu instituții slabe, stochează acest capital în off-shore-uri și apoi își găsesc un refugiu sigur în alte state este și nedurabil, și nedrept. Elaborarea unor reguli internaționale care să asigure recuperarea activelor ar putea aduce mai multă echitate pe scena globală și ar face dreptate statelor mai slabe. Ca și comunitate internațională, trebuie să proiectăm, să punem în aplicare și să monitorizăm riguros sistemele pentru a promova transparența și răspunderea internațională. Să ne unim eforturile pentru a combate spălarea banilor și a investiga fluxurile financiare ilicite. Să folosim mai bine instrumentele de confiscare a activelor și să lucrăm împreună pentru a suprima criminalitatea organizată. Amploarea acestei provocări este atât de mare, încât avem nevoie de implicarea serioasă a tuturor actorilor internaționali și naționali. Avem nevoie de un răspuns colectiv eficient pentru a proteja democrația”, a mai spus Maia Sandu.

În cadrul discursului său, președinta țării s-a referit și la provocările pe care le înfruntă țările lumii: pandemia provocată de Covid-19, schimbările climatice, provocările de securitate internațională în creștere și fragilitatea ordinii bazate pe reguli internaționale.

#coruptie #ONU #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră