Maia Sandu: Locuri de muncă bine plătite – acesta este obiectivul major al guvernării. Cum putem dezvolta economia

26 Iul. 2021, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Iul. 2021, 11:43 // Actual //  MD Bani

În discursul său de la prima ședință a Parlamentului, Președinta țării, Maia Sandu a abordat și tema creșterii economice a țării. Ea spune că pentru a ieși din sărăcie avem nevoie să dezvoltăm economia, iar locurile de muncă bine plătite este obiectivul major al guvernării. De asemenea a vorbit despre schimbările de la nivel global ce vor influența economia, precum și despre faptul că Guvernul trebuie să construiască noul model de creștere economică pentru Moldova.

„Ca să ieșim din sărăcie și să asigurăm bunăstare pentru toți trebuie să dezvoltăm economia. Locuri de muncă bine plătite – acesta este obiectivul major al guvernării. O economie dezvoltată poate asigura salarii mai mari; așa putem mări și pensiile, așa putem avea bani mai mulți pentru investiții și dezvoltare.”, a declarat Maia Sandu.

În primul rând, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova trebuie să țină cont de provocările care vor influența dezvoltarea economiei țării noastre (Schimbările climatice globale, robotizarea și automatizarea tehnologiilor de producție convenționale, îmbătrânirea populației țării și emigrarea tinerilor).

  1. Schimbările climatice globale vor provoca creșterea costurilor de producție în agricultură, a costurilor de construcție și întreținere a infrastructurii, creșterea cererii de energie. Guvernul trebuie să acționeze astăzi pentru a evita costuri majore în viitor.
  2. Robotizarea și automatizarea tehnologiilor de producție convenționale vor determina scăderea salariului muncii necalificate comparativ cu cea calificată și va scădea competitivitatea națională. Trebuie să reușim să creștem calificarea forței de muncă, să țintim către locuri de muncă sigure și bine plătite, să fim mai mult decât o țară a muncii ieftine.
  3. Îmbătrânirea populației țării, cuplată cu emigrarea tinerilor, pune presiuni mai mari pe sistemul finanțelor publice și, implicit, presiuni fiscale în creștere pe generațiile economic active. Aici este nevoie de mai multă eficiență în cheltuirea banului public, de stimularea investițiilor cu valoare adăugată mare, dar și de un plan atractiv pentru a-i încuraja pe tineri să rămână sau să se întoarcă acasă.

În acest context, Guvernul fiind conștient de aceste provocări, trebuie să construiască noul model de creștere economică pentru Moldova bazat pe crearea locurilor de muncă, diversificarea economiei, incluziunea și dezvoltarea durabilă, precum și pe o politică fiscală mai echitabilă.

Regândirea modelului economic presupune un efort din partea tuturor actorilor din țara noastră, dar și soluții strategice ale statului, printre care:

– Sprijinirea culturii antreprenoriatului și muncii ca sursă primară a veniturilor și bunăstării sociale;

– Valorificarea potențialului de producție actual și creșterea durabilă a acestuia;

– Racordarea economiei naționale, inclusiv prin infrastructura fizică, la economia globală;

– Reducerea expunerii și vulnerabilității economiei și societății la schimbările climatice;

– Asigurarea unui rol sporit al comunităților locale și regionale în planificarea economică

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!