Maia Sandu: Locuri de muncă bine plătite – acesta este obiectivul major al guvernării. Cum putem dezvolta economia

26 Iul. 2021, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Iul. 2021, 11:43 // Actual //  MD Bani

În discursul său de la prima ședință a Parlamentului, Președinta țării, Maia Sandu a abordat și tema creșterii economice a țării. Ea spune că pentru a ieși din sărăcie avem nevoie să dezvoltăm economia, iar locurile de muncă bine plătite este obiectivul major al guvernării. De asemenea a vorbit despre schimbările de la nivel global ce vor influența economia, precum și despre faptul că Guvernul trebuie să construiască noul model de creștere economică pentru Moldova.

„Ca să ieșim din sărăcie și să asigurăm bunăstare pentru toți trebuie să dezvoltăm economia. Locuri de muncă bine plătite – acesta este obiectivul major al guvernării. O economie dezvoltată poate asigura salarii mai mari; așa putem mări și pensiile, așa putem avea bani mai mulți pentru investiții și dezvoltare.”, a declarat Maia Sandu.

În primul rând, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova trebuie să țină cont de provocările care vor influența dezvoltarea economiei țării noastre (Schimbările climatice globale, robotizarea și automatizarea tehnologiilor de producție convenționale, îmbătrânirea populației țării și emigrarea tinerilor).

  1. Schimbările climatice globale vor provoca creșterea costurilor de producție în agricultură, a costurilor de construcție și întreținere a infrastructurii, creșterea cererii de energie. Guvernul trebuie să acționeze astăzi pentru a evita costuri majore în viitor.
  2. Robotizarea și automatizarea tehnologiilor de producție convenționale vor determina scăderea salariului muncii necalificate comparativ cu cea calificată și va scădea competitivitatea națională. Trebuie să reușim să creștem calificarea forței de muncă, să țintim către locuri de muncă sigure și bine plătite, să fim mai mult decât o țară a muncii ieftine.
  3. Îmbătrânirea populației țării, cuplată cu emigrarea tinerilor, pune presiuni mai mari pe sistemul finanțelor publice și, implicit, presiuni fiscale în creștere pe generațiile economic active. Aici este nevoie de mai multă eficiență în cheltuirea banului public, de stimularea investițiilor cu valoare adăugată mare, dar și de un plan atractiv pentru a-i încuraja pe tineri să rămână sau să se întoarcă acasă.

În acest context, Guvernul fiind conștient de aceste provocări, trebuie să construiască noul model de creștere economică pentru Moldova bazat pe crearea locurilor de muncă, diversificarea economiei, incluziunea și dezvoltarea durabilă, precum și pe o politică fiscală mai echitabilă.

Regândirea modelului economic presupune un efort din partea tuturor actorilor din țara noastră, dar și soluții strategice ale statului, printre care:

– Sprijinirea culturii antreprenoriatului și muncii ca sursă primară a veniturilor și bunăstării sociale;

– Valorificarea potențialului de producție actual și creșterea durabilă a acestuia;

– Racordarea economiei naționale, inclusiv prin infrastructura fizică, la economia globală;

– Reducerea expunerii și vulnerabilității economiei și societății la schimbările climatice;

– Asigurarea unui rol sporit al comunităților locale și regionale în planificarea economică

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!