Maia Sandu: Refugiaţii care au rămas în Moldova a ajuns la 3% din populaţia stabilă. Avem nevoie de sprijin

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken, că Moldova are nevoie de sprijin, în condiţiile în care numărul refugiaţilor care au ales să rămână în ţară ajunge la 3% din populaţia stabilă.

„Această criză a refugiaţilor pune presiuni foarte mari pe aconomia noastră. Dacă judecăm după cifrele de astăzi numărul de refugiaţi care au ales să rămână în Republica Moldova alcătuiesc 3% din numărul populaţiei stabile. O cifră destul de impunătoare şi bineînţeles că aceste cifre vor creşte. Este datoria noastră morală să îi ajutăm pe toţi, dar avem nevoie de sprijin de la partenerii noştri ca să putem să îi ajutăm şi pe ceilalţi care urmează să vină”, a spus Maia Sandu.

Ea susţine că războiul din Ucraina are efecte asupra economiei Republicii Moldova.

„Implicaţii de ordin economic, pentru că Republica Moldova are sau avea relaţii economice foarte strânse cu Ucraina, şi acum toate companiile care aveau aceste relaţii sunt afectate în mod semnificativ. Bineînţeles că este foarte greu să avem rezultate în atragerea investitorilor străini, aşa cum ne-am propus, în situaţia pe care o avem în această regiune”, a adăugat preşedintele Republicii Moldova.

Maia Sandu susţine că Moldova are nevoie de sprijin financiar, de mecanisme clare de realocare a refugiaţilor şi de experţi în gestionarea acestor crize.

Se estimează că 240.000 de oameni din Ucraina au traversat frontiera în Republica Moldova pentru a-şi salva viaţa.

„Statele Unite vor face tot ce e posibil pentru a ajuta Moldova cu asistenţa pe care o acordă acestor oameni. Administraţia Biden a cerut Congresului să aprobe un fond de 2,75 de miliarde de dolari pentru asistenţă umanitară pentru nevoile oamenilor din Ucraina sau al altor ţări care ajută la gestionarea acestei crize. Comunitatea internaţională are această răspundere a de ajuta Moldova să gestioneze acest impact al războiului şi vom transmite acest mesaj şi în alte organisme internaţionale”, a spus secretarul de stat al SUA Antony Blinken.

#refugiati #sprijin #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea parlamentară a respins solicitarea de a o audia pe ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cazul condamnării Republicii Moldova la CEDO, care ar putea costa statul peste un miliard de euro. Decizia a fost luată în ședința de plen, unde doar deputații BCS și un parlamentar neafiliat au votat pentru audiere, în timp ce 36 de deputați PAS s-au opus, iar alți 18 s-au abținut.

Scandalul vizează cazul Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven, care a acuzat autoritățile moldovenești de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil, după ce firmele locale Agrocons Lux și Agro-SV Lux au intentat un proces și au obținut o sentință în lipsa părții pârâte, urmată de executarea silită și vânzarea tuturor bunurilor companiei, fără notificare prealabilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat în data de 15 mai 2025 o hotărâre, constatând încălcarea Articolului 6 al Convenției (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 al Protocolului nr. 1 (dreptul la proprietate). Instanțele moldovenești, inclusiv completul condus de judecătoarea Domnica Manole la Curtea de Apel Chișinău, nu au oferit nicio analiză reală asupra disproporționalității despăgubirilor și au ignorat complet apărarea companiei străine, afirmă CEDO.

Firma slovenului Blaz Svetek cere despăgubiri totale de peste 900 de milioane de euro, incluzând valoarea activelor pierdute și profituri nerealizate din activitățile agricole și de procesare. În total, Republica Moldova riscă să plătească peste un miliard de euro, potrivit documentelor din dosar.

Veronica Roșca, președinta Comisiei Juridice, a explicat că audierea în plen nu a fost necesară, întrucât „răspunsul agentului guvernamental a fost oferit deja în ziua precedentă”. Ea a adăugat că hotărârea CEDO „nu impune plata imediată a unor despăgubiri”, iar suma cerută de companie este „vizibil exagerată”. Comisia juridică a solicitat Ministerului Justiției să prezinte un raport detaliat în cadrul comisiei, care va fi discutat ulterior.

CEDO a acordat părților un termen de trei luni pentru negocierea unei înțelegeri amiabile. Dacă aceasta nu va fi atinsă, Curtea urmează să se pronunțe asupra compensațiilor financiare.