Dezastrul generat de invazia lui Putin. JPMorgan: Rusia va înregistra o scădere economică fără precedent - 20%

JPMorgan, cea mai mare bancă americană, estimează că economia Rusiei va suferi o cădere de 20% în trimestrul al doilea din 2022, o cădere economică fără precedent, notează The Kyiv Indepedent.

Invazia rusă în Ucrainei şi criza economică va urma, cauzată de sancţiunile occidentale, au transformat deja Rusia, scrie sursa citată.

Economia ţării este de aşteptat să scadă cu 20% în al doilea trimestru şi cu aproximativ 3,5% pentru întregul an, după intensificarea sancţiunilor, a declarat JPMorgan pe 28 februarie.

Cu toate acestea, analiştii spun că războiul are un impact şi mai mare asupra societăţii ruse, ţara care se transformă rapid într-un stat totalitar.

Există o represiune majoră împotriva disidenţei, iar Rusia ar putea trece, de asemenea, la o economie planificată, similară cu cea sovietică.

„Liderul devine o persoană care nu greşeşte niciodată şi are întotdeauna dreptate ca Papa”, a declarat analistul politic rus Dmitri Oreşkin pentru postul de radio Echo of Moscow, într-o referire la dictatorul rus Vladimir Putin pe 1 martie, citat de The Kyiv Indepedent.

Din cauza invaziei ruse a Ucrainei, Occidentul a impus sancţiuni devastatoare împotriva Rusiei.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au îngheţat jumătate din rezervele valutare ale Rusiei, care valorează 630 de miliarde de dolari, şi şi-au închis spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti. Numeroase companii occidentale şi-au suspendat şi operaţiunile în Rusia.

Ca urmare a sancţiunilor, rubla a scăzut: dolarul valora 75 de ruble înainte de invazie şi se ridică la 124 de ruble la momentul transmiterii acestei ştiri.

Cu toate acestea, economiştii sunt precauţi cu privire la consecinţele sancţiunilor asupra economiei ruse.

Grigori Bazhenov, economist la Şcoala Superioară de Economie din Rusia, a spus că, în ciuda sancţiunilor, nu va exista niciun colaps al economiei ruse. Cu toate acestea, admite el, situaţia economică se va înrăutăţi cu siguranţă.

„Inflaţia va fi mare (mai mult de 10%), veniturile nu vor creşte, iar nivelul de trai va scădea constant”, a spus el pentru Kyiv Independent. „Economia nu va mai fi niciodată la fel.

#dezastru economic #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.