Maib își reinventează stilul de activitate demarând un proces de Transformare Agile în bancă

Ca parte a strategiei actualizate, maib s-a angajat într-o Transformare Agile, un proiect care-și propune schimbarea organizațională și culturală pe termen lung, care să contribuie la îmbunătățirea semnificativă a activității operaționale. Modelul operațional agil se bazează pe o structură organizațională pe orizontală, în opoziție cu cea tradițională ierarhică. Transformarea organizațională va genera crearea unei noi structuri și de noi procese, în jurul cărora echipe mici, agile își vor putea atinge propriile obiective, în corespundere cu strategia băncii. Conform noii culturi, centrul de comandă pentru luarea deciziilor și responsabilitatea pentru rezultatul final va aparține echipelor care vor lucra aproape de clienți. Creșterea vitezei de realizare a schimbării printr-un model operațional simplificat, a capacității de adaptare și de a răspunde mai bine necesităților clienților, creșterea productivității, a gradului de implicare a angajaților, transformarea în angajator de primă alegere și, nu în cele din urmă, creșterea capacității de a oferi acționarilor dividende mai mari – sunt doar câteva dintre rezultatele scontate ca urmare a implementării transformării.

Diverse studii susțin că peste 60% dintre organizații se pregătesc să devină sau sunt deja Agile, băncile având al doilea cel mai mare ritm de transformare. Multe bănci de top din regiune și din Europa au implementat cu succes Transformarea Agile. Companiile care au implementat corect noul model operațional se bucură în prezent de un nivel mult mai înalt de centricitate pe client, de o îmbunătățire a performanței operaționale, de o viteză mai mare a managementului schimbării, în timp devenind inovatori de top, înregistrând o creștere înaltă a gradului de implicare a angajaților și sporindu-și eficiența.

Conform planului proiectului, Transformarea Agile a maib urmează să fie implementată în mai multe etape, inițial cuprinzând principalele linii de business, iar ulterior – fiind extinsă către celelalte arii ale băncii, pentru a asigura transformarea integrală Agile. Implementarea pe etape oferă oportunitatea de a testa, a învăța rapid și de a asigura succesul general al transformării. Maib se va centra prioritar pe implementarea Agile în domeniile Retail, IMM și IT, care sunt esențiale într-o piață în dezvoltare rapidă. În procesul implementării Agile, maib este asistată de una dintre companiile de top de consultanță, iar primele echipe vor lucra deja Agile până în trimestru II, 2022. Maibeste prima bancă din Moldova care a inițiat procesul de transformare Agile.

Giorgi Shagidze, CEO maib, a declarat:

„Transformarea Agile este un proiect ambițios, unic pentru o organizație de amploarea și complexitatea maib. Necesitatea unei transformări Agile este argumentată de conjunctura industriei în schimbare, în care centrarea pe client și digitalizarea sunt cheia pentru a menține poziția de lider pe piață și pentru a obține valoare adăugată. Proiectul va avea ca rezultat schimbarea fundamentală a manierei de lucru și va genera o schimbare culturală simțitoare, contribuind la formarea unui model de gândire necesar pentru a atinge viteza și flexibilitatea dorite pentru realizarea obiectivelor. Suntem cu toții extrem de încântați de transformare și pregătiți să facem schimbarea care va oferi avantaje mulți ani înainte”.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,1% din activele sectorului bancar și având o cotă de 34,3% din credite, conform situației din 30 septembrie 2021. Peste un sfert din creditele ipotecare acordate în Republica Moldova sunt oferite de maib. Banca deservește peste 35% din populația țării și este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Maib este recunoscută pe larg pentru calitatea deservirii și produsele inovative, fiind declarată „Cea mai bună bancă în Moldova” de publicația The Banker. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

#MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.