„Mâine anul se-nnoieşte miliardele sporește”. Bâlbâiala autorităților din tranzacția achitării datoriei Moldovagaz

Exact la o săptămână după efectuarea transferului de 74 mil. USD de Moldovagaz catre Gazprom pentru gazul consumat în octombrie – noiembrie, nu a fost majorat capitalul Energocom conform Hotărârii de Guvern. Or, datoria Termoelectrica către Energocom, urmare a situației financiare deplorabile va fi achitată de viitoarele generații. În prezent, nu există premise și posibilități ca aceasta să fie onorată, susține într-o postare fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu.

Potrivit Marianei Durleșteanu, Ministerul Finanțelor, în conformitate cu Hotărărea Guvernului din 26 noiembrie, a transferat aproape 1,4 miliarde de lei către Energocom cu scopul majorării capitalului, banii au fost transferați imediat la Moldovagaz.

Până astăzi nu am văzut Energocom să declanșeze procedura legală de emisiune a acțiunilor companiei. Să vedem și CNPF ce va face pentru înregistrarea emisiunii Energocom. În cazul în care banii transferați către Energocom din bugetul de stat nu au fost folosiți pentru majorarea capitalului, atunci cum poate fi tratată juridic această tranzacție”, se întreabă fosta ministră a Finanțelor.

Durleșteanu afirmă că toate persoanele implicate în „povestea de succes a gazelor” – ași în “energy trading”, împreună cu Ministerul Finanțelor și Agenția Proprietății Publice, trebuie trași la răspundere penală.

Fosta ministră a Finanțelor lasă să se înțeleagă că situația cu deficitul de cash flow de la Moldovagaz s-ar putea repeta și în lunile următoare.

De unde va avea Moldovagaz resurse financiare să stingă datoria față de Gazprom în decembrie? Dar în ianuarie, februarie, martie? De fiecare dată vor fi alocați bani din bugetul Republicii Moldova pentru a rezolva problema plăților Moldovagaz către Gazprom? Cum vor fi achitate facturile colorate în galben, cu menționări stranii despre suportul guvernului, prezentate ieri în presă de către „supernegociatorul” Andrei Spînu?”, întreabă retoric Durleșteanu.

În data de 26 noiembrie, Guvernul a votat proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#Energocom #datorie #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră