„Mâine anul se-nnoieşte miliardele sporește”. Bâlbâiala autorităților din tranzacția achitării datoriei Moldovagaz

Exact la o săptămână după efectuarea transferului de 74 mil. USD de Moldovagaz catre Gazprom pentru gazul consumat în octombrie – noiembrie, nu a fost majorat capitalul Energocom conform Hotărârii de Guvern. Or, datoria Termoelectrica către Energocom, urmare a situației financiare deplorabile va fi achitată de viitoarele generații. În prezent, nu există premise și posibilități ca aceasta să fie onorată, susține într-o postare fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu.

Potrivit Marianei Durleșteanu, Ministerul Finanțelor, în conformitate cu Hotărărea Guvernului din 26 noiembrie, a transferat aproape 1,4 miliarde de lei către Energocom cu scopul majorării capitalului, banii au fost transferați imediat la Moldovagaz.

Până astăzi nu am văzut Energocom să declanșeze procedura legală de emisiune a acțiunilor companiei. Să vedem și CNPF ce va face pentru înregistrarea emisiunii Energocom. În cazul în care banii transferați către Energocom din bugetul de stat nu au fost folosiți pentru majorarea capitalului, atunci cum poate fi tratată juridic această tranzacție”, se întreabă fosta ministră a Finanțelor.

Durleșteanu afirmă că toate persoanele implicate în „povestea de succes a gazelor” – ași în “energy trading”, împreună cu Ministerul Finanțelor și Agenția Proprietății Publice, trebuie trași la răspundere penală.

Fosta ministră a Finanțelor lasă să se înțeleagă că situația cu deficitul de cash flow de la Moldovagaz s-ar putea repeta și în lunile următoare.

De unde va avea Moldovagaz resurse financiare să stingă datoria față de Gazprom în decembrie? Dar în ianuarie, februarie, martie? De fiecare dată vor fi alocați bani din bugetul Republicii Moldova pentru a rezolva problema plăților Moldovagaz către Gazprom? Cum vor fi achitate facturile colorate în galben, cu menționări stranii despre suportul guvernului, prezentate ieri în presă de către „supernegociatorul” Andrei Spînu?”, întreabă retoric Durleșteanu.

În data de 26 noiembrie, Guvernul a votat proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

#Energocom #datorie #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.