Manevre pe piața tv! O televiziune își schimbă denumirea. Legăturile duc la Șor

O televiziune cunoscută din Republica Moldova și-a modificat recent denumirea, trecând de la PEH TV la 7 TV, potrivit informațiilor furnizate de Consiliul Audiovizualului (CA) de la Chișinău. Însă, în spatele acestei schimbări, se pare că se află figura controversată a politicianului Ilan Șor, conform investigației publicate de Ziarul de Gardă.

Potrivit listei actualizate a proprietarilor beneficiari ai furnizorilor de servicii media de televiziune, 7 TV este acum deținută de Nichita Stețco, prin intermediul companiei „Media Production” SRL. Această schimbare a fost aprobată în ședința Consiliului Audiovizualului din 24 noiembrie, potrivit confirmării președintei CA, Liliana Vițu, pentru Ziarul de Gardă.

Investigația Ziarul de Gardă relevă că sediul 7 TV se află la aceeași adresă cu fostul PEH TV, indicând posibile legături strânse între cele două entități. Totuși, în lista actualizată a proprietarilor beneficiari ai furnizorilor de servicii media, PEH TV nu mai figurează, iar doar 7 TV este menționată.

Printre angajații postului 7 TV se numără și jurnalistul Alexandru Statnîi, care a activat anterior la PEH TV și are conexiuni cu posturi de televiziune asociate cu Ilan Șor, precum Cinema 1 și TV6. Statnîi a anunțat că începând cu 27 noiembrie va prezenta știrile la 7 TV.

Această schimbare de denumire vine în contextul sancțiunilor anterioare aplicate de CA altor posturi de televiziune cu legături similare, precum „RTR Moldova,” „Cinema 1,” și „PEH TV,” sancționate în octombrie 2022 cu amenzi pentru nerespectarea Concepției generale a serviciului media audiovizual.

În aprilie 2023, Consiliul Audiovizualului a avertizat public posturile de televiziune, inclusiv PEH TV, pentru modul în care au reflectat evenimente politice de importanță majoră. Un reporter de la PEH TV a fost observat utilizând aceeași frază într-o știre, precum și un reporter de la Cinema 1.

Schimbările în peisajul media reprezintă o tendință de monitorizat în Republica Moldova, cu implicații semnificative asupra diversității și obiectivității informației disponibile pentru publicul larg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #TV #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.