Mărculești devine hangar temporar pentru trei aeronave de salvare ale Ucrainei

Trei avioane înmatriculate în Ucraina au aterizat în seara zilei de 13 august 2025 pe Aeroportul Internațional Mărculești, unde vor fi păstrate temporar și vor trece prin lucrări de mentenanță, a anunțat Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC).

Aeronavele, din categoria căutare-salvare, au ajuns în Republica Moldova în baza unei autorizații speciale emise de AAC, cu coordonare prealabilă prin canale diplomatice, în colaborare cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Relocarea temporară a acestora are loc la solicitarea oficială a Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, transmisă pe 21 iulie 2025, vizând un total de cinci aeronave folosite în misiuni umanitare și de urgență: un Antonov An-26, trei Antonov An-32P și un Antonov An-32B.

Amplasarea lor la Mărculești se face cu respectarea strictă a legislației în vigoare, iar lucrările de întreținere pot fi efectuate exclusiv de organizații autorizate, pe baza unui contract legal încheiat cu operatorul aeronavei.

Precizăm că, la 1 august președintele Republicii Molodva, Maia Sandu a viziatat aeroportul Mărculești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #Mărculești #parcare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.