Marea bătălie dintre China și Internet. Beijingul vrea „civilizarea” spațiului online, considerat prea „haotic”

China intenționează să „civilizeze” Internetul prin întărirea și sporirea controlului asupra conținutului site-urilor de știri și platformelor online, care vor fi încurajate să promoveze mai mult „valorile de bază ale socialismului”.

În condițiile în care autoritățile de la Beijing încearcă să-și impună controlul asupra tuturor domeniilor societății chineze, precum tehnologia, educația sau divertismentul, cyberspațiul devine un loc ideal pentru promovarea realizărilor Partidului Comunist Chinez.

Consiliul de Stat al Chinei a publicat în acest sens un set de reguli de utilizare a „cyberspațiului”, informează agenția oficială de presă Xinhua.

Astfel, trebuie adoptată o „poziție fermă” împotriva „nihilismului istoric” – un concept definit ca tentativa folosirii (nostalgiei) trecutului pentru a pune la îndoială rolul de conducător al partidului sau „inevitabilitatea” socialismului chinez.

De asemenea, Internetul trebuie să promoveze valori morale pozitive, prin prezentarea unor povești despre oamenii muncii care pot fi arătați ca modele ai noii societăți chineze, se mai arată în setul de măsuri și instrucțiuni despre felul în care să fie utilizat spațiul online.

Rigoarea chinezească vs. „cultura haotică” a grupurilor online de fani ai vedetelor

În același timp, platformele online trebuie să impună o disciplină și un control strict asupra conținutului, în special în ceea ce privește transmisiile live, iar cetățenii sunt încurajați să participe activ la semnalarea și corectarea abaterilor.

Recent, autoritățile din China au intervenit pe internetul național pentru a controla ceea ce au numit o cultură „haotică” a fanilor de vedete, interzicând publicarea listelor de popularitate și reglementând vânzarea produselor asociate celebrităților, după o serie de scandaluri care au implicat artiști populari.

Autoritatea centrală de supraveghere a internetului a transmis că va acționa împotriva diseminării „informațiilor dăunătoare” pe grupurile de fani ai celebrităților și va închide canalele de discuții care răspândesc scandaluri despre vedete sau „provoacă probleme”.

#batalie #internet #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.