Marea bătălie dintre China și Internet. Beijingul vrea „civilizarea” spațiului online, considerat prea „haotic”

China intenționează să „civilizeze” Internetul prin întărirea și sporirea controlului asupra conținutului site-urilor de știri și platformelor online, care vor fi încurajate să promoveze mai mult „valorile de bază ale socialismului”.

În condițiile în care autoritățile de la Beijing încearcă să-și impună controlul asupra tuturor domeniilor societății chineze, precum tehnologia, educația sau divertismentul, cyberspațiul devine un loc ideal pentru promovarea realizărilor Partidului Comunist Chinez.

Consiliul de Stat al Chinei a publicat în acest sens un set de reguli de utilizare a „cyberspațiului”, informează agenția oficială de presă Xinhua.

Astfel, trebuie adoptată o „poziție fermă” împotriva „nihilismului istoric” – un concept definit ca tentativa folosirii (nostalgiei) trecutului pentru a pune la îndoială rolul de conducător al partidului sau „inevitabilitatea” socialismului chinez.

De asemenea, Internetul trebuie să promoveze valori morale pozitive, prin prezentarea unor povești despre oamenii muncii care pot fi arătați ca modele ai noii societăți chineze, se mai arată în setul de măsuri și instrucțiuni despre felul în care să fie utilizat spațiul online.

Rigoarea chinezească vs. „cultura haotică” a grupurilor online de fani ai vedetelor

În același timp, platformele online trebuie să impună o disciplină și un control strict asupra conținutului, în special în ceea ce privește transmisiile live, iar cetățenii sunt încurajați să participe activ la semnalarea și corectarea abaterilor.

Recent, autoritățile din China au intervenit pe internetul național pentru a controla ceea ce au numit o cultură „haotică” a fanilor de vedete, interzicând publicarea listelor de popularitate și reglementând vânzarea produselor asociate celebrităților, după o serie de scandaluri care au implicat artiști populari.

Autoritatea centrală de supraveghere a internetului a transmis că va acționa împotriva diseminării „informațiilor dăunătoare” pe grupurile de fani ai celebrităților și va închide canalele de discuții care răspândesc scandaluri despre vedete sau „provoacă probleme”.

#batalie #internet #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.