Marea bătălie dintre China și Internet. Beijingul vrea „civilizarea” spațiului online, considerat prea „haotic”

China intenționează să „civilizeze” Internetul prin întărirea și sporirea controlului asupra conținutului site-urilor de știri și platformelor online, care vor fi încurajate să promoveze mai mult „valorile de bază ale socialismului”.

În condițiile în care autoritățile de la Beijing încearcă să-și impună controlul asupra tuturor domeniilor societății chineze, precum tehnologia, educația sau divertismentul, cyberspațiul devine un loc ideal pentru promovarea realizărilor Partidului Comunist Chinez.

Consiliul de Stat al Chinei a publicat în acest sens un set de reguli de utilizare a „cyberspațiului”, informează agenția oficială de presă Xinhua.

Astfel, trebuie adoptată o „poziție fermă” împotriva „nihilismului istoric” – un concept definit ca tentativa folosirii (nostalgiei) trecutului pentru a pune la îndoială rolul de conducător al partidului sau „inevitabilitatea” socialismului chinez.

De asemenea, Internetul trebuie să promoveze valori morale pozitive, prin prezentarea unor povești despre oamenii muncii care pot fi arătați ca modele ai noii societăți chineze, se mai arată în setul de măsuri și instrucțiuni despre felul în care să fie utilizat spațiul online.

Rigoarea chinezească vs. „cultura haotică” a grupurilor online de fani ai vedetelor

În același timp, platformele online trebuie să impună o disciplină și un control strict asupra conținutului, în special în ceea ce privește transmisiile live, iar cetățenii sunt încurajați să participe activ la semnalarea și corectarea abaterilor.

Recent, autoritățile din China au intervenit pe internetul național pentru a controla ceea ce au numit o cultură „haotică” a fanilor de vedete, interzicând publicarea listelor de popularitate și reglementând vânzarea produselor asociate celebrităților, după o serie de scandaluri care au implicat artiști populari.

Autoritatea centrală de supraveghere a internetului a transmis că va acționa împotriva diseminării „informațiilor dăunătoare” pe grupurile de fani ai celebrităților și va închide canalele de discuții care răspândesc scandaluri despre vedete sau „provoacă probleme”.

#batalie #internet #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.