Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare exod al lucrătorilor străini din ultimii 70 de ani

Lucrătorii străini din Marea Britanie părăsesc țara într-un ritm extrem de rapid, similar cu cel din cadrul celui de Al Doilea Război Mondial. Acest lucru reprezintă o nouă provocare pentru economia britanică deja grav afectată de coronavirus. Cercetările efectuate recent indică că numai în Londra s-a înregistrat o pierdere de 700 mii de oameni anul trecut.

„Există riscul ca oamenii să nu mai revină înapoi, fapt ce ar crea deficiențe de calificare și de forță de muncă, dar se va pierde și o parte din producție și din venituri fiscale” a declarat Jonathan Portes, un profesor de economie din cadrul King`s College din Londra. Acesta estimează că circa un milion de oameni născuți în afara Marii Britanii să fi plecat. „

„Având în vedere impactul migrației asupra creșterii economice din Londra, acest lucru ar putea fi o veste extrem de proastă” declară Portes.

O schimbare în fluxurile migraționale ar remodela politica imigrației după un deceniu de eforturi guvernamentale de a limita numărul de sosiri. Pe termen lung acest lucru ar putea intensifica problema cu care se confruntă Marea Britanie, dar și alte state precum Germania, Japonia, de a găsi o soluție de a sprijini populația ce îmbătrânește.

Într-un scenariu teoretic în care migrația continuă să scadă cu câte 100 mii pe an, într-o perioadă de 5 ani, ar putea reduce producția Regatului Unit cu aproximativ 1% și ar crea o creștere de 0.7% a deficitului bugetar din cadrul PIB-ului.

Este imposibil să estimăm exact câți oameni au mai rămas. Această incapabilitate s-a produs din cauza faptului că pandemia a limitat guvernul în procesul de colectare a datelor. Statisticienii se bazează în mare parte pe sondajul forței de muncă, care indică faptul ca populația născută în străinătate a scăzut cu aproape 900 mii până la 8.3 milioane anul trecut.

Situația însă poate fi mult mai rea de atât. Luna trecută într-un blog pentru Centrul de Excelență pentru Statistici Economice finanțat de guvern, Portes a estimat că această cădere va ajunge până la 1.3 milioane de oameni, Londra pierzând circa 8% din populația ei.

#UK #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.