Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare exod al lucrătorilor străini din ultimii 70 de ani

Lucrătorii străini din Marea Britanie părăsesc țara într-un ritm extrem de rapid, similar cu cel din cadrul celui de Al Doilea Război Mondial. Acest lucru reprezintă o nouă provocare pentru economia britanică deja grav afectată de coronavirus. Cercetările efectuate recent indică că numai în Londra s-a înregistrat o pierdere de 700 mii de oameni anul trecut.

„Există riscul ca oamenii să nu mai revină înapoi, fapt ce ar crea deficiențe de calificare și de forță de muncă, dar se va pierde și o parte din producție și din venituri fiscale” a declarat Jonathan Portes, un profesor de economie din cadrul King`s College din Londra. Acesta estimează că circa un milion de oameni născuți în afara Marii Britanii să fi plecat. „

„Având în vedere impactul migrației asupra creșterii economice din Londra, acest lucru ar putea fi o veste extrem de proastă” declară Portes.

O schimbare în fluxurile migraționale ar remodela politica imigrației după un deceniu de eforturi guvernamentale de a limita numărul de sosiri. Pe termen lung acest lucru ar putea intensifica problema cu care se confruntă Marea Britanie, dar și alte state precum Germania, Japonia, de a găsi o soluție de a sprijini populația ce îmbătrânește.

Într-un scenariu teoretic în care migrația continuă să scadă cu câte 100 mii pe an, într-o perioadă de 5 ani, ar putea reduce producția Regatului Unit cu aproximativ 1% și ar crea o creștere de 0.7% a deficitului bugetar din cadrul PIB-ului.

Este imposibil să estimăm exact câți oameni au mai rămas. Această incapabilitate s-a produs din cauza faptului că pandemia a limitat guvernul în procesul de colectare a datelor. Statisticienii se bazează în mare parte pe sondajul forței de muncă, care indică faptul ca populația născută în străinătate a scăzut cu aproape 900 mii până la 8.3 milioane anul trecut.

Situația însă poate fi mult mai rea de atât. Luna trecută într-un blog pentru Centrul de Excelență pentru Statistici Economice finanțat de guvern, Portes a estimat că această cădere va ajunge până la 1.3 milioane de oameni, Londra pierzând circa 8% din populația ei.

#UK #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noi cerințe de calitate pentru pâinea și pastele făinoase au fost aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 3 decembrie. Documentul introduce un cadru actualizat la regulile existente din 2007.

Regulamentul acoperă toate etapele lanțului alimentar, de la selecția materiilor prime până la depozitarea produsului final. Sunt definite clar tipurile de produse de panificație, inclusiv cele proaspete, congelate, cu umplutură sau fără, sortimente cu umiditate redusă sau produse tradiționale precum lipia, lavașul ori ciabatta, dar și pastele făinoase în diverse categorii, inclusiv cele fără gluten. Documentul conține clasificări precise pentru fiecare grupă de produse și descrie caracteristicile fizico-chimice admise, de la gradul de porozitate a miezului pâinii până la elasticitatea pastelor după fierbere, cu variații în funcție de tipul de făină utilizat.

Pe segmentul materiilor prime sunt introduse cerințe obligatorii: sarea folosită la panificație trebuie să fie iodată, apa trebuie să respecte parametrii legii privind calitatea apei potabile, iar ingredientele și produsele sunt supuse limitelor maxime de contaminanți stabilite în regulamentele sanitare. De asemenea, se impune respectarea condițiilor de depozitare: pâinea, chiflele, produsele tradiționale și cele fără gluten trebuie păstrate la minimum 6°C, cu umiditate de cel mult 75%, iar aluatul foietaj are nevoie de aproximativ 18°C. Pentru produsele congelate și semifabricatele din aluat se menține temperatura obligatorie de minus 18°C, pentru a asigura calitatea și siguranța alimentară.

Noile norme cer ca producătorii să documenteze trasabilitatea loturilor, să aplice proceduri de autocontrol și să fie pregătiți să retragă de pe piață produsele neconforme. Produsele trebuie comercializate astfel încât să își păstreze proprietățile nutritive și senzoriale, iar etichetarea lor trebuie să fie clară, completă și conformă legislației privind informarea consumatorului. Totodată, transportarea și distribuția se vor putea face doar cu mijloace autorizate sanitar-veterinar, pentru a preveni deteriorarea sau contaminarea.

Normele introduc și un capitol distinct pentru panificația fără gluten, precum și pentru produsele fortificate cu fier și acid folic — domenii abordate pentru prima dată într-o reglementare națională, în contextul creșterii consumului de produse specializate.

Noile cerințe vor intra în vigoare peste trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care întreprinderile își vor ajusta procedurile tehnologice, documentația și condițiile de producție. Controlul aplicării acestora revine Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

#reguli noi #produse de panificatie #paine