Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare exod al lucrătorilor străini din ultimii 70 de ani

Lucrătorii străini din Marea Britanie părăsesc țara într-un ritm extrem de rapid, similar cu cel din cadrul celui de Al Doilea Război Mondial. Acest lucru reprezintă o nouă provocare pentru economia britanică deja grav afectată de coronavirus. Cercetările efectuate recent indică că numai în Londra s-a înregistrat o pierdere de 700 mii de oameni anul trecut.

„Există riscul ca oamenii să nu mai revină înapoi, fapt ce ar crea deficiențe de calificare și de forță de muncă, dar se va pierde și o parte din producție și din venituri fiscale” a declarat Jonathan Portes, un profesor de economie din cadrul King`s College din Londra. Acesta estimează că circa un milion de oameni născuți în afara Marii Britanii să fi plecat. „

„Având în vedere impactul migrației asupra creșterii economice din Londra, acest lucru ar putea fi o veste extrem de proastă” declară Portes.

O schimbare în fluxurile migraționale ar remodela politica imigrației după un deceniu de eforturi guvernamentale de a limita numărul de sosiri. Pe termen lung acest lucru ar putea intensifica problema cu care se confruntă Marea Britanie, dar și alte state precum Germania, Japonia, de a găsi o soluție de a sprijini populația ce îmbătrânește.

Într-un scenariu teoretic în care migrația continuă să scadă cu câte 100 mii pe an, într-o perioadă de 5 ani, ar putea reduce producția Regatului Unit cu aproximativ 1% și ar crea o creștere de 0.7% a deficitului bugetar din cadrul PIB-ului.

Este imposibil să estimăm exact câți oameni au mai rămas. Această incapabilitate s-a produs din cauza faptului că pandemia a limitat guvernul în procesul de colectare a datelor. Statisticienii se bazează în mare parte pe sondajul forței de muncă, care indică faptul ca populația născută în străinătate a scăzut cu aproape 900 mii până la 8.3 milioane anul trecut.

Situația însă poate fi mult mai rea de atât. Luna trecută într-un blog pentru Centrul de Excelență pentru Statistici Economice finanțat de guvern, Portes a estimat că această cădere va ajunge până la 1.3 milioane de oameni, Londra pierzând circa 8% din populația ei.

#UK #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.