Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare exod al lucrătorilor străini din ultimii 70 de ani

Lucrătorii străini din Marea Britanie părăsesc țara într-un ritm extrem de rapid, similar cu cel din cadrul celui de Al Doilea Război Mondial. Acest lucru reprezintă o nouă provocare pentru economia britanică deja grav afectată de coronavirus. Cercetările efectuate recent indică că numai în Londra s-a înregistrat o pierdere de 700 mii de oameni anul trecut.

„Există riscul ca oamenii să nu mai revină înapoi, fapt ce ar crea deficiențe de calificare și de forță de muncă, dar se va pierde și o parte din producție și din venituri fiscale” a declarat Jonathan Portes, un profesor de economie din cadrul King`s College din Londra. Acesta estimează că circa un milion de oameni născuți în afara Marii Britanii să fi plecat. „

„Având în vedere impactul migrației asupra creșterii economice din Londra, acest lucru ar putea fi o veste extrem de proastă” declară Portes.

O schimbare în fluxurile migraționale ar remodela politica imigrației după un deceniu de eforturi guvernamentale de a limita numărul de sosiri. Pe termen lung acest lucru ar putea intensifica problema cu care se confruntă Marea Britanie, dar și alte state precum Germania, Japonia, de a găsi o soluție de a sprijini populația ce îmbătrânește.

Într-un scenariu teoretic în care migrația continuă să scadă cu câte 100 mii pe an, într-o perioadă de 5 ani, ar putea reduce producția Regatului Unit cu aproximativ 1% și ar crea o creștere de 0.7% a deficitului bugetar din cadrul PIB-ului.

Este imposibil să estimăm exact câți oameni au mai rămas. Această incapabilitate s-a produs din cauza faptului că pandemia a limitat guvernul în procesul de colectare a datelor. Statisticienii se bazează în mare parte pe sondajul forței de muncă, care indică faptul ca populația născută în străinătate a scăzut cu aproape 900 mii până la 8.3 milioane anul trecut.

Situația însă poate fi mult mai rea de atât. Luna trecută într-un blog pentru Centrul de Excelență pentru Statistici Economice finanțat de guvern, Portes a estimat că această cădere va ajunge până la 1.3 milioane de oameni, Londra pierzând circa 8% din populația ei.

#UK #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.