Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare exod al lucrătorilor străini din ultimii 70 de ani

Lucrătorii străini din Marea Britanie părăsesc țara într-un ritm extrem de rapid, similar cu cel din cadrul celui de Al Doilea Război Mondial. Acest lucru reprezintă o nouă provocare pentru economia britanică deja grav afectată de coronavirus. Cercetările efectuate recent indică că numai în Londra s-a înregistrat o pierdere de 700 mii de oameni anul trecut.

„Există riscul ca oamenii să nu mai revină înapoi, fapt ce ar crea deficiențe de calificare și de forță de muncă, dar se va pierde și o parte din producție și din venituri fiscale” a declarat Jonathan Portes, un profesor de economie din cadrul King`s College din Londra. Acesta estimează că circa un milion de oameni născuți în afara Marii Britanii să fi plecat. „

„Având în vedere impactul migrației asupra creșterii economice din Londra, acest lucru ar putea fi o veste extrem de proastă” declară Portes.

O schimbare în fluxurile migraționale ar remodela politica imigrației după un deceniu de eforturi guvernamentale de a limita numărul de sosiri. Pe termen lung acest lucru ar putea intensifica problema cu care se confruntă Marea Britanie, dar și alte state precum Germania, Japonia, de a găsi o soluție de a sprijini populația ce îmbătrânește.

Într-un scenariu teoretic în care migrația continuă să scadă cu câte 100 mii pe an, într-o perioadă de 5 ani, ar putea reduce producția Regatului Unit cu aproximativ 1% și ar crea o creștere de 0.7% a deficitului bugetar din cadrul PIB-ului.

Este imposibil să estimăm exact câți oameni au mai rămas. Această incapabilitate s-a produs din cauza faptului că pandemia a limitat guvernul în procesul de colectare a datelor. Statisticienii se bazează în mare parte pe sondajul forței de muncă, care indică faptul ca populația născută în străinătate a scăzut cu aproape 900 mii până la 8.3 milioane anul trecut.

Situația însă poate fi mult mai rea de atât. Luna trecută într-un blog pentru Centrul de Excelență pentru Statistici Economice finanțat de guvern, Portes a estimat că această cădere va ajunge până la 1.3 milioane de oameni, Londra pierzând circa 8% din populația ei.

#UK #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.