Într-un cartier boem din Dusseldorf, Milena şi Manuel David plănuiau să pună piatra de temelie în această vară pentru noua lor casă, o etapă care urma să îi scoată dintr-un apartament înghesuit în care sunt nevoiţi să împartă un singur dormitor cu cei doi copii ai lor.
Dar, în cele 16 luni de aşteptare pentru obţinerea unei autorizaţii, ratele la creditele ipotecare s-au triplat, iar costurile lor de construcţie au crescut cu 85.000 de euro (90.000 de dolari). Cuplul a recalculat costurile totale înainte de a se confrunta cu faptul că visul lor de a-şi construi propria casă s-a prăbuşit, în contextul celei mai grave crize a construcţiilor din Europa din ultimele decenii.
Potrivit Bloomberg, situaţii similare au luat recent naştere pe o mare parte a continentului. Construcţiile rezidenţiale s-au prăbuşit pe măsură ce costurile au crescut, în timp ce birocraţia leneşă şi reglementările din ce în ce mai stricte în materie de eficienţă energetică continuă să crească dificultăţile pe piaţa imobiliară. În condiţiile în care locuinţele sunt deja insuficiente, situaţia ameninţă să afecteze creşterea economică şi să alimenteze şi mai mult tensiunile politice, deoarece lipsa de locuinţe afectează o mare parte a electoratului.
„Am petrecut zeci de nopţi nedormite”, a declarat Milena, o profesoară în vârstă de 37 de ani, privind cu deznădejde la buruienile crescute unde ar fi trebuit să se joace copiii ei. „Ceea ce mă înfurie este că am fost atât de aproape să-mi îndeplinesc visul”.
Soţii Davids erau candidaţi de primă mână pentru construirea unei case. Familia are două venituri, locuri de muncă stabile în sectorul public şi, cel mai important, nu a trebuit să plătească pentru terenul de construcţie, care le-a fost dat de părinţii lui Manuel. Luptele lor arată cât de distrusă este piaţa imobiliară din Europa în acest moment.
„Dacă noi, care am beneficiat de acest avantaj uriaş de a primi gratis un teren, nu am reuşit să ne construim o locuinţă, cum ar putea alţii să se descurce?”, a declarat Manuel, un manager de proiect în vârstă de 35 de ani, angajat la o organizaţie non-profit.
Cele mai afectate ţări sunt, în mod paradoxal, şi cele mai bogate din Europa. În Germania, autorizaţiile de construcţii noi au scăzut cu peste 27% în prima jumătate a anului. În Franţa, autorizaţiile au scăzut cu 28% până în iulie, iar în Marea Britanie se aşteaptă ca ridicarea noilor locuinţe să scadă cu peste 25% în acest an. Suedia suferă cea mai gravă cădere de la criza din anii ’90, cu rate de construcţie mai mici de o treime din ceea ce se consideră necesar pentru a ţine pasul cu cererea.
Criza afectează casele unifamiliale – precum cea pe care o plănuiau soţii David – precum şi proiectele mari de locuinţe. Vonovia SE, cel mai mare proprietar din Germania, a suspendat anul acesta toate construcţiile noi pe termen nelimitat. Iar în Suedia, un proiect-cheie pentru fabricarea de celule de baterii pentru automobile şi reducerea dependenţei regiunii de aprovizionarea din China riscă să nu poată atrage suficienţi muncitori din cauza lipsei de locuinţe.
Situaţia reflectă incapacitatea guvernelor de a-şi respecta promisiunile făcute electoratului. Suedia are un angajament constituţional de a oferi locuinţe la preţuri accesibile, dar oferta de apartamente de închiriat nu a ţinut pasul cu cererea, ceea ce a dus la creşterea preţurilor locuinţelor şi a forţat oamenii să locuiască în chirii la negru. În Regatul Unit, construcţia de locuinţe a ratat în mod constant un obiectiv de 300.000 de locuinţe pe an stabilit de guvernul conservator aflat la putere în 2019.